1ra-248/2014 — art. 201-1 alin. 2 lit. b Cod Penal

Dosarul nr. 1ra-248/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Liliana Catan și Ion Arhiliuc,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 23 mai 2013, declarat de inculpatul

Curudimov Nicolai Gheorghe, născut

la 29 septembrie 1971, originar și locuitor din or.

Ceadîr-Lunga, str. Jucovschii 96, UTA Găgăuzia.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02 ianuarie 2013- 04 aprilie 2013;

Instanța de apel: 23 aprilie 2013- 23 mai 2013;

Instanța de recurs: 13 noiembrie 2013- 05 februarie 2014

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 luni închisoare.

22 noiembrie 2012, aproximativ de la ora 08:00 pînă la ora 20:00, aflîndu-se în casa nr.

96, str. Jucovschii, în or. Ceadîr-Lunga și în urma conflictului apărut cu mama lui,

Curudimova Liubovi, se adresa cu cuvinte obscente, după care a lovit-o, cauzîndu-i părții

vătămate leziuni corporale, care au cauzat dauna sănătății de gravitate medie cu

tulburarea sănătății pe un termen mai mult de 21 zile.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că la stabilirea pedepsei

inculpatului, nu s-a ținut cont de faptul că acesta anterior a fost judecat și deși

antecedentul este stins, a săvîrșit o infracțiune intenționată pentru care este prevăzută

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, se caracterizează negativ și nu

1

are loc de muncă, nu și-a recunoscut vina pentru infracțiunea săvîrșită, iar la stabilirea

pedepsei, instanța de fond nu a indicat categoria instituției penitenciare.

3.1. Împotriva sentinței a depus apel și partea vătămată, solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat

în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare.

În motivarea apelului, apelanta a invocat că instanța de fond a stabilit inculpatului

pedeapsă fără a ține cont de personalitatea acestuia, de faptul că anterior a fost judecat și

de mai multe ori a fost tras la răspundere contravențională pentru maltratarea părții

vătămate.

admis parțial apelul procurorului și al părții vătămate, casată sentința primei instanțe în

partea pedepsei stabilite și pronunțată o nouă hotărîre prin care:

Curudimov Nicolai a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

inculpatului este extrem de blîndă și nu corespunde scopurilor pedepsei: restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea comiterii a altor

infracțiuni, inclusiv și împotriva membrilor familiei sale.

Totodată, Colegiul penal a menționat că nu sunt temeiuri pentru a stabili pedeapsa

maximă a infracțiunii încriminate, deoarece stabilirea unei asemenea pedepse nu va

corespunde gradului de pericol social al celor comise și consecințelor lor.

casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că la stabilirea pedepsei nu s-a luat în

considerație faptul că este invalid și are la întreținere un copil minor.

cauzei și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Cum s-a menționat în pct. 6 din prezenta decizie, recurentul este de acord cu

circumstanțele de fapt stabilite, însă, critică hotărîrea instanței de apel sub aspectul

greșitei individualizări a pedepsei aplicate.

2

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal, conchide că în speța examinată nu persistă erori de drept, care ar

determina necesitatea casării deciziei, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de apel just a ținut cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, luînd în considerație gradul pericolului social al

infracțiunii comise, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele agravante și

atenuante ale cauzei, fiind respectate în integritate dispozițiile art. 61, 75, 76, Cod penal.

Din conținutul recursului ordinar rezultă că, autorul critică neaprecierea de către

instanța de apel a faptului că este invalid și are la întreținere un copil minor.

Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate motivele invocate de către recurent,

deoarece instanța de apel just a motivat că, mărimea pedepsei sub formă de închisoare de

6 luni, stabilită inculpatului, de prima instanță, constituie o pedeapsă prea blîndă, luînd

în considerație faptul că, ultimul anterior a mai fost tras la răspundere penală deși

antecedentul penal este stins (f.d.51), dar și la răspundere contravențională conform art.

471 al.(2) Cod Contravențional, aplicînd, de asemenea, violență asupra mamei sale și din

nou a comis fapta din speță, asupra mamei sale. S-a luat în considerație și faptul că

inculpatul la locul de trai se caracterizează în exclusivitate negativ (f.d.59) . Mai mult ca

atît, un certificat care ar confirma gradul de invaliditate a inculpatului și că la întreținere

are un copil minor, la materialele cauzei nu este anexat.

Astfel, inculpatul prezentînd un pericol real pentru familia sa și societate, instanța

de apel, just a considerat că, corectarea și îndreptarea fără izolarea de societate a acestuia

este imposibilă, aplicîndu-i pedeapsa reală cu închisoare, pe un termen mai mare de cît

cel stabilit de către prima instanță, în limitele sancțiunii prevăzute de articolul încriminat,

prezentînd posibilitate inculpatului să conștientizeze cele comise și să stea pe calea

corijării.

Potrivit art. 61 al.(2) CP RM, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît

din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Reieșind din cele expuse, Colegiul consideră pedeapsa numită inculpatului una

legală, întemeiată și echitabilă, în limitele sancțiunii articolului incriminat, motiv pentru

care recursul inculpatului este unul vădit neîntemeiat.

8.Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2)

pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

3

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatului Curudimov Nicolai,

împotriva deciziei Colegiului penal, al Curții de Apel Comrat din, 23 mai 2013, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 februarie 2013.

Președinte: Constantin Gurschi

Judecători: Liliana Catan

Ion Arhiliuc

4