4-1re-174/2013 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP

Dosarul nr. 4 - 1re -174/13

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Petru Ursache,

Judecătorii–Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă, Vladimir Timofti și Elena

Covalenco,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

împotriva sentinței Judecătoriei Leova din 15 februarie 2012, deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Cahul din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2012 de condamnatul

Colot Ion Vasile, născut la 26 februarie 1973,

originar și domiciliat în r-nul Leova, s. Borogani;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

CONSTATĂ:

fost condamnat în baza art. 201/1 alin. (3) lit. c) Cod penal la 9 (nouă) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Colot Ion Vasile, la 16 octombrie 2011, pe la orele 02.00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflîndu-se la domiciliul său, situat în s. Borogani, r-nul Leova, împreună

cu tatăl său, Colot Vasile Mihail, în urma unui conflict, avînd scopul de a-i cauza

suferințe fizice, acționînd intenționat asupra unui membru de familie în relație de

tată-fiu, i-a aplicat tatălui său mai multe lovituri, provocîndu-i leziuni corporale

grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora a survenit decesul lui Colot

Vasile.

1

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie recalificate

din prevederile art. 201/1 alin. (3) lit. c) Cod penal în prevederile art. 146 Cod

penal, pe motiv că a acționat fiind în stare de afect, tatăl său fiind inițiatorul cerții.

fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței,

4.1. Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a stabilit starea

de fapt și de drept a cauzei penale, corect încadrîndu-I acțiunile în baza art. 201/1

alin. (1) lit. c) Cod penal, numindu-i inculpatului Colot Ion o pedeapsă echitabilă,

în conformitate cu art. 61 și 75 Cod penal.

- inculpatul Colot Ion și avocatul Timofti Constantin, în numele inculpatului, în

care, făcînd trimitere la un șir de circumstanțe de fapt ale cauzei penale, au

solicitat, în mod repetat, casarea hotărîrilor judecătorești, prin care acțiunile

inculpatului să fie recalificate din prevederile art. 201/1 alin. (3) lit. c) Cod penal în

prevederile art. 146 Cod penal, pe motiv că inculpatul a lovit victima doar după ce

victima a încercat să-l lovească cu toporul.

noiembrie 2012, a fost decisă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de avocatul Timofti Constantin în numele acestuia, deoarece nu

corespundeau cerințelor de conținut și erau vădit neîntemeiate.

Colot Ion Vasile, fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură

penală, a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea hotărîrilor judecătorești,

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie recalificate de la art.

201/1 alin. (3) lit. c) Cod penal în prevederile art. 146 Cod penal, pe motiv că a

săvîrșit omor în stare de afect, și anume a lovit victima doar după ce ultimul s-a

îndreptat spre el să-l lovească cu toporul.

cauzei și prevederile legii de procedură penală, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Hotărîrile irevocabile de condamnare pot fi atacate cu recurs în anulare, în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, numai în cazurile

prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.

Conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.66

din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012), hotărîrile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a

afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Raportînd argumentele invocate în recurs la prevederile legale ale actelor

internaționale și naționale, Colegiul penal menționează următoarele.

Articolul 4 din Protocolul 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează persoanei dreptul de a

2

nu fi judecată sau pedepsită de 2 ori pentru săvîrșirea unei infracțiuni, pentru care ea

a fost deja achitată sau condamnată printr-o hotărîre definitivă.

La această regulă generală, alin. (2) din articolul menționat prevede excepții

în trei cazuri de redeschidere a procesului, dacă a fost adoptată o hotărîre

irevocabilă.

Redeschiderea procesului poate avea loc, dacă fapte noi ori recent descoperite

sau un viciu fundamental au afectat hotărîrea pronunțată în cadrul procedurii

precedente.

Conform explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție în

Hotărîrea sa nr. 17 din 19 iunie 2000 “Privind aplicarea în practica judiciară de către

instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției Europene pentru apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale” ca “ viciu fundamental” în cadrul

procedurii precedente care a afectat hotărîrea pronunțată poate fi considerat

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate de CEDO și

reglementate de legislația națională prin lege procesuală sau prin lege materială.

După cum reiese din materialele cauzei hotărîrile judecătorești în cauza dată

în privința lui Colot Ion au devenit irevocabile.

Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în care

hotărîrile irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd recurenții să

indice nemijlocit care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărîrea atacată, cerințe, cărora prezentul recurs în anulare nu corespunde,

recurentul formal făcînd trimire la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Instanța de recurs constată că instanțele de fond în conformitate cu prevederile

art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, au verificat și, respectiv, au dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, corect încadrînd fapta reținută în sarcina

inculpatului Colot Ion în baza art. 201/1 alin. (3) Cod penal.

Referitor la afirmațiile recurentului precum că, el a săvîrșit omor în stare de

afect, iar acțiunile sale urmează a fi recalificate pe art. 146 Cod penal, nu și-au

găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel, și anume că,

după ce Colot Vasile l-a numit cu cuvinte necenzurate, Colot Ion s-a enervat și i-a

aplicat vreo cîteva lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, apoi, după ce

a fost amenințat cu toporul de Colot Vasile, enervîndu-se, i-a aplicat mai multe

lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, este una nefondată, acestea nu

pot servi drept temei legal de a casa hotărîrile contestate, deoarece omorul săvîrșit

în stare de afect, urma să survină subit, provocat de acte de violență sau de insultări

grave, ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei.

Astfel, unul din criteriile de bază ale stării de afect îl constituie caracterul

subit al comiterii infracțiunii ca o reacție nemijlocită la evenimentul care a

provocat-o, iar acțiunile de răspuns trebuie să urmeze nemijlocit după actele ilegale

ale victimei.

Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în prezentul

recurs sînt identice cu motivele invocate în apel și în recursul ordinar, asupra

3

cărora, instanțele judecătorești s-au pronunțat argumentat în deciziile instanței de

apel și de recurs din 31 mai 2012 și respectiv 14 noiembrie 2012, care au constatat,

că nu a fost stabilit nici un temei de apariție a stării de afect, survenit în mod subit,

întrucît conduita victimei, nu cade sub incidența nici unei categorii de acțiuni

prevăzute de art. 146 Cod penal: acte de violență, insulte grave, alte acte ilegale

sau imorale ale victimei.

În cadrul cercetării judecătorești, victima, tatăl inculpatului, nu a fost

susceptibilă să producă o puternică stare de tulburare sau temere, în sensul

dispozițiilor art. 146 Cod penal, pentru a justifica conduita condamnatului pe

durata conflictului, ultimul neprezentînd urme de lovituri.

Încălcările de lege comise în opinia recurentului, menționate în recursul

declarat nu afectează legalitatea hotărîrilor atacate și nu pot fi apreciate drept un

viciu fundamental, care ar afecta hotărîrile contestate.

Mai mult decît atît, autorul recursului nu a indicat care încălcări esențiale ale

drepturilor omului garantate de CEDO și reglementate de legea materială sau

procesuală națională au fost încălcate în cadrul procedurii precedente care ar putea fi

apreciat drept “viciu fundamental” și care ar da posibilitate de a redeschide procesul

în cauza dată.

Din aceste considerente, conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Astfel, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de

condamnatul Colot Ion, din motiv că este vădit neîntemeiat.

pct. 4), art. 456, art. 453 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Colot Ion

Vasile împotriva sentinței Judecătoriei Leova din 15 februarie 2012, deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în

privința sa, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 iulie 2013.

Președinte (semnătura) Petru Ursache

Judecători (semnătura) Ghenadie Nicolaev

(semnătura) Nicolae Gordilă

(semnătura) Vladimir Timofti

(semnătura) Elena Covalenco

Copia corespunde originalului

Judecător: Ghenadie Nicolaev

4

5

6