1 ra-738/2013 — 186 alin. 5 CP

Prin sentința judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 20 decembrie 2012, Horoș Alexei Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La fel a fost admisă și acțiunea civilă, fiind încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate Eremciuc Nina, prejudiciul material în sumă de 178000 lei.

Potrivit sentinței s-a stabilit că Horoș Alexei Andrei, în perioada de timp de la 13.03.2012 pînă la 14.03.2012, aflându-se în gospodăria cet. Eremciuc Nina, de pe str. V. Tulinic 20, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin acces liber, a intrat în casa nominalizată, de unde tainic a sustras din dulap următoarele obiecte din aur: un colier de dame din aur de 12 grame la prețul 5500 lei, un inel bărbătesc de 11 grame la prețul de 5000 lei, un ceas de mînă cu brățară din aur la prețul de 10000 lei, trei lănțișoare de dame din aur de 5 grame la prețul de 2500 lei fiecare, un lănțișor bărbătesc din aur de 16 grame la prețul de 7500 lei, un inel de dame din aur cu piatră de culoare roșie de 9 grame la prețul de 4000 lei, o verighetă pentru dame de 8 grame la prețul de 3500 lei, un inel de dame de 10 grame la prețul de 4500 lei, șapte inele de dame cu frunză din aur de culoare galbenă și albă de 5,5 grame la prețul de 2500 lei fiecare, opt inele de dame din aur cu grane de 4,5 grame la prețul de 2000 lei fiecare, un inel de dame din aur cu piatră de culoare roz de 5,5 grame la prețul de 2500 lei, un inel 1 bărbătesc din aur cu piatră transparentă de 18 grame la prețul de 8000 lei, un inel bărbătesc din aur cu un desen cu figuri geometrice sub formă de romb de 15 grame la prețul de 7000 lei, un inel bărbătesc din aur cu un desen sub formă de soare cu raze de 8 grame la prețul de 4000 lei, două perechi de cercei de dame din aur de tip "țigănesc" la prețul de 5000 lei fiecare, o pereche de cercei de dame din aur sub formă de frunză la prețul de 4000 lei, o pereche de cercei de dame din aur sub forma frunzei de arțar la prețul de 4500 lei, șapte perechi de cercei de dame din aur sub formă de romb cu un desen la prețul de 3500 lei fiecare, un pandantiv din aur sub formă ovală cu un desen de soare cu raze la prețul de 3000 lei, o cruce din aur cu răstignirea lui Isus la prețul de 2800 lei, o brățară din aur pentru dame cu un pandantiv de formă "Vărsător" la prețul de 1500 lei, șase inele bărbătești din aur cu un desen sub formă de soare cu raze de 8 grame la prețul de 4200 lei fiecare, după ce cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, pricinuind astfel părții vătămate o pagubă materială în proporții deosebit de mari în valoare totală de 178000 lei.

Sentința a fost atacată de către avocatul Ion Ciobanu în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului de pe art. 186 alin. (5) pe art. 186 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivarea apelului, avocatul a indicat că sentința instanței de fond este bazată pe presupuneri, care și-a întemeiat soluția pe declarațiile contradictorii ale părții vătămate și a martorilor acuzării. Totodată a indicat că de fapt inculpatul a sustras mai puține bunuri decît i-au fost incriminate, în valoare totală de 14600 lei și în cazul în care i s-ar oferi șansa corectării prin aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, ar restitui în cel mai scurt timp dauna cauzată (anume cea recunoscută).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2012 a fost respins ca nefondat apelul declarat, fiind menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a concluzionat că analiza și verificarea probelor pe cauză prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor indică incotestabil la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Din analiza materialului porbator s-a statuat că motivele invocate, în apelul apărării, cît privește nevinovăția inculpatului în faptele incriminate au fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească în instanța de fond, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Conform jurisprudenței constante a CtEDO, în cadrul unei proceduri de apel/recurs împotriva unei sentințe de achitare, rezultă că, instanța de apel/recurs trebuie să procedeze la propria apreciere a faptelor, spre a cerceta dacă sunt suficiente probe care ar permite condamnarea persoanei. Ca urmare, jurisdicția de apel/recurs trebuie să aibă cunoștințe de cauză, în fapt și în drept și să statueze în ansamblul ei chestiunea vinovăției. (§ 70 din hotărîrea în cauza Popovici contra Moldovei). În situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei). 2

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie recalificate acțiunile sale de pe art. 186 alin. (5) pe art. 186 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivarea recursului său recurentul a indicat că sentința instanței de fond, cît și decizia instanței de apel sunt bazate pe presupuneri, instanțțele întemeindu-și soluțiile pe declarațiile contradictorii ale părții vătămate și a martorilor acuzării. Totodată a indicat că de fapt a sustras mai puține bunuri decît i-au fost incriminate, în valoare totală de 14600 lei și în cazul în care i s-ar oferi șansa corectării prin aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, ar restitui în cel mai scurt timp dauna cauzată (anume cea recunoscută).

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. Astfel, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a constatat asupra veridicității soluției instanței de fond, care în mod corect și legal a apreciat ca critice declarațiile inculpatului, privind faptul sustragerii doar a unei părți din bijuteriile din aur, restul lăsîndu-le la locul lor. Aceste declarații vin în contradicție cu cele menționate de partea vătămată și martorii audiați, mai ales în situația în care partea vătămată a redat cu lux de amănunte în ședința de judecată și la urmărirea penală bunurile sustrase, le-a descris pe fiecare în parte și le-a desenat, prezentînd în acest sens și fotografii ale membrilor familiei cu o parte din bijuteriile din aur sustrase de inculpat. Așadar, încadrarea juridică în speță a fost făcută corect, inclusiv din considerentul că volumul bunurilor sustrase și anume valoarea lor estimată de partea vătămată este de 178000 lei. Aceste concluzii se întemeiază și pe declarațiile martorului Zaițev Ghenadie, din care reiese că peste puțin timp după comiterea furtului, l-a văzut pe inculpat cu un lanț gros din aur. În același context urmează a fi menționate și declarațiile martorului Ionaș Tatiana, din care se constată că după comiterea furtului de către inculpat, ultimul avea la gît un lănțișor și pe deget avea un inel. Totodată el i-a vîndut o brățară sustrasă de la partea vătămată, la preț de 200 lei. Instanțel de fond și apel au dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv și just au tras concluzia că inculpatul urmează a fi condamnat în temeiul art. 186 alin. (5) Cod penal. Aceste circumstanțe au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Totodată Colegiul penal reține și faptul că argumentele expuse de recurent au fost pe deplin examinate de către instanța de apel, care, apreciind toate probele din dosar, examinîndu-le în ansamblu, conform art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Astfel hotărîrile contestate nu au fost afectate de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) și 12) Cod de procedură penală, faptei săvîrșite fiindu-i dată o încadrare juridică corectă și aplicată o pedeapsă legal individualizată.

În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, 3 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Horoș Alexei Andrei, împotriva sentinței judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 20 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2013 în cauza penală privindu-l pe Horoș Alexei Andrei, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 iulie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă Copia corespunde originalului Judecător Petru Ursache 4