ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.07.2013

1ra-674/2013 — art. 145 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
03.07.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 1 CP
Temei legal
145 alin. 1 CP
Citează această cauză
1ra-674/2013 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr.1ra-674/13

03 iulie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Ciobanu Corneliu, în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 martie 2013 în cauza penală în privința lui

Ogorodnic Andrei Alexandr, născut la 14

noiembrie 1988, originar și domiciliat în s. Țaul,

r-nul Dondușeni;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Andrei Alexandr a fost condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 8 (opt)

ani închisoare în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Goncear Victorin a

fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

constatat că, Ogorodnic Andrei, la 03 noiembrie 2010, în jurul orelor 23:30,

aflîndu-se în casa părinților săi, situată în s. Țaul, r-nul Dondușeni în

rezultatul unui conflict apărut între el și Narolschi Victor, cu scopul de a-1

omorî, intenționat, cu un cuțit universal i-a aplicat ultimului o lovitură în

regiunea cutiei toracice pe stînga, cauzîndu-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie 2010, vătămări corporale grave,

incompatibile cu viața, în rezultatul cărora partea vătămată a decedat.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri

1

prin care acțiunile lui Ogorodnic Andrei să fie reîncadrate în baza art. 149 alin. (1)

Cod penal.

Apelantul a invocat faptul că, lipsesc probe că inculpatul a comis omor

premeditat, acțiunile sale urmează a fi calificate ca omor din imprudență. În

instanța de judecată au fost prezentate probe ce au confirmat caracterul agresiv al

părții vătămate, inculpatul fiind atacat și sugrumat de către victimă în casa proprie.

Cearta n-a fost inițiată de inculpat, leziunile de pe corpul ultimului au dovedit

agresivitatea victimei și aplicarea violenței de către aceasta, la fel, inculpatul a

recunoscut vina parțial, invocînd că i-a aplicat victimei doar o lovitură, iar dacă ar

fi dorit moartea ultimei, el și-ar fi realizat intenția prin provocarea mai multor

lovituri. Astfel, în învinuirea adusă inculpatului nu există nici o probă ce ar fi

demonstrat intenția inculpatului de a omorî, adică latura obiectivă a infracțiunii nu

se găsește în acțiunile inculpatului.

nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței, fără modificări.

4.1. Instanța de apel a reținut, că circumstanțele în care a fost săvîrșită

infracțiunea formează un ansamblu probator al vinovăției lui Ogorodnic Andrei

care exclude versiunea avocatului privind faptul că dacă inculpatul a aplicat doar o

lovitură cu cuțitul, aceasta nu demonstrează intenția de a omorî partea vătămată

dintr-o singură lovitură.

inculpatului se solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare, pentru

numirea unei expertize complexe repetate prin care se va dovedi faptul că acțiunile

inculpatului necesită a fi recalificate din prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal în

prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal, din motiv că inculpatul nu a avut intenția

de a-l omorî pe Narolschi Victor.

Recurentul, invocînd ca temei de declarare a recursului - art. 427 alin.(1) pct.

12) Cod de procedură penală, menționează faptul că:

- acțiunile inculpatului greșit au fost încadrate în prevederile art. 145 alin.(1) Cod

penal;

- partea acuzării nu a prezentat careva probe ce ar confirma intenția inculpatului de

a omorî partea vătămată;

- raporturile de expertiză medico-legale au demonstrat doar faptul existenței unui

conflict dintre inculpat și partea vătămată și urmările acestuia, dar nicidecum

intenția inculpatului de a-l omorî, nefiind stabilită pregătirea infracțiunii;

- la expertiza în comisie efectuată în instanța de apel, neîntemeiat nu a fost atras și

un psiholog, fapt ce a dus la răspunsuri incomplete;

- vinovăția inculpatului este bazată pe presupunerile învinuirii precum că

inculpatul a acționat cu bună știință, a dorit decesul părții vătămate și a putut să

prevadă efectele acțiunilor sale.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Recurentul a invocat în recursul ordinar declarat, ca temei pentru recurs pct.

12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

2

Conform pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă recurentul nu adus

careva argumente în susținerea poziției sale privind stabilirea eronată a faptelor.

Colegiul penal constată că, instanțele de fond, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele

administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe

cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Ogorodnic Andrei în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

La fel, instanța de recurs constată că temeiul invocat de avocat precum că

acțiunile inculpatului greșit au fost încadrate în prevederile art. 145 alin.(1) Cod

penal, este neîntemeiat, fiindcă instanțele de judecată, reieșind din probele cauzei,

detaliat expuse în hotărîrile judecătorești, acceptate și de către instanța de recurs,

corect au concluzionat că inculpatul a comis fapta cu intenție, deoarece aplicîndu-i

părții vătămate o lovitură cu cuțitul în regiunea cutiei toracice pe stînga, dînsul

trebuia să prevadă survenirea morții părții vătămate constatate conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie 2010 (vol. 1, f.d. 88-90).

Instanța de apel just a concluzionat asupra faptului că deși inculpatul a

recunoscut vina parțial, totuși aceasta, a fost pe deplin dovedită prin cumulul de

probe prezentate și administrate în ședințele de judecată ca: declarațiile

succesorului părții vătămate Goncear Victorin, ale martorilor Ceban Niculina,

Lomachina Marina, Acperova Crina, Muntean Lilian și prin probele scrise,

cercetate în ședințele judiciare de către instanțele de fond, și anume: procesul-

verbal de cercetare la fața locului cu tabel fotografic din 04 noiembrie 2010 (vol. 1,

f.d. 9-27), prin care au fost fixate circumstanțele și locul depistării cadavrului lui

Narolschi Victor, a fost ridicat cuțitul cu care a fost înjunghiată victima și alte

corpuri delicte; procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Ogorodnic

Andrei la fața locului din 04 noiembrie 2010 cu fototabele, efectuate în prezența

apărătorului (vol. 1, f.d. 78-83), prin care bănuitul a explicat circumstanțele

comiterii infracțiunii; raportul de expertiză medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie

2010 (vol. 1, f.d. 88-90), potrivit căruia leziunile corporale depistate la cadavrul lui

Narolschi Victor se califică ca vătămări corporale grave incompatibile cu viața,

care au dus la survenirea morții; raportul de expertiză medico-legală nr. 344 din 04

noiembrie 2010 în privința lui Ogorodnic Andrei, precum și cel suplimentar (vol.

1, f.d.204) conform cărora, la inculpat au fost depistate echimoze, care au fost

cauzate de acțiunea unui corp contondent dur și se califică ca leziuni corporale fără

cauzarea prejudiciului sănătății; raportul de expertiză psihiatrică ambulatorie și

suplimentul la raportul dat (vol. 1, f.d. 212), prin care s-a stabilit, că Ogorodnic

Andrei nu suferă de maladii psihice și se recunoaște responsabil; raportul de

expertiză-medico legală nr. 77 din 25 septembrie 2012 (vol. 2, f.d. 105-115),

potrivit căruia, la examinarea medico-legală a lui Ogorodnic Andrei din 04

noiembrie 2010 au fost depistate echimoze pe părțile laterale ale gîtului, care se

referă la vătămări neînsemnate, astfel, în documentele medicale prezentate, lipsesc

3

date care ar confirma existența unor stări periculoase pentru viața lui Ogorodnic

Andrei.

Instanța de recurs ține să menționeze că atît concluziile raportului de

expertiză-medico legală nr. 77 din 25 septembrie 2012 (vol. 1, f.d. 105-115), cît și

concluziile expertului Serbulenco Andrei, date în instanța de apel privind

posibilitatea inculpatului de a aplica lovitura în alte regiuni ale corpului decît în

regiunea inimii, ca de exemplu membrele superioare sau cele inferioare, exclud

argumentul recurentului privind comiterea omorului din imprudență și aflarea

inculpatului în stare de legitimă apărare.

La fel, cît privește argumentul invocat de către avocatul Corneliu Ciobanu,

precum că prin acțiunile părții vătămate i-a fost pusă în pericol viața inculpatului,

nu poate fi reținut de către instanța de recurs, or potrivit art. 36 al. (2) Cod penal

„este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge

un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau

împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile

celui atacat ori interesul public”.

Astfel, instanța de apel just a menționat că, atacul victimei nu era material,

iar acțiunile inculpatului au depășit vădit limitele pericolului survenit din partea

victimei, acesta depășind limitele legitimei apărări.

Sunt neîntemeiate argumentele recurentului, precum că inculpatul nu putea

să prevadă că va cauza lovitura în regiunea inimii și nu știa că are în mînă un cuțit

deschis, instanța de apel just concluzionînd că conform declarațiilor inculpatului

din ședința de judecată, acesta, la momentul producerii loviturii se afla cu fața spre

pervazul de unde a luat cuțitul care îi aparținea și căruia îi era cunoscută forma și

modalitatea confecționării cuțitului, fapt ce exclude argumentul inculpatului

precum că ultimul nu a realizat ce obiect are în mînă.

La fel, este corectă concluzia instanței de apel precum că intenția

inculpatului de a comite omorul intenționat al victimei a fost dovedită și prin faptul

că, inculpatul, avînd posibilitate de a aplica lovitura cu cuțitul în altă parte, decît

regiunea inimii, a aplicat lovitura anume în regiunea vitală a corpului, în urma

căreia a survenit decesul victimei, deși, potrivit poziției în care acesta se afla față

de victimă, nu era lipsit de posibilitatea de a imobiliza pătimitul prin lovirea în alte

regiuni ale corpului, mai puțin vulnerabile.

Nu poate fi reținut și argumentul recurentului privind recalificarea acțiunilor

inculpatului din prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal în cele ale art. 149 alin.(1)

Cod penal din motiv că aplicarea loviturii cu cuțitul, cu accelerație, în regiunea

vitală a corpului, indică la aceea că infracțiunea a fost comisă cu intenție, acțiuni ce

se încadrează în prevederile art. 17 Cod penal, care prevede că: „se consideră că

infracțiunea a fost săvîrșită cu intenție dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările

ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor

urmări”.

Astfel, ținînd cont de urmările survenite, concretizate în leziuni grave în

zona toracelui, instanța de apel corect a constatat, că inculpatul a prevăzut că

4

acțiunea sa ar putea duce la moartea victimei, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a

dorit, l-a acceptat, ceea ce înseamnă, că a săvîrșit fapta cu intenție.

Argumentul recurentului privind remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel pentru efectuarea unei expertize complexe repetate,cu participarea unui expert

psiholog, cu scopul stabilirii dacă inculpatul a comis omorul lui Narolschi Victor

sau lipsirea de viață din imprudență a acestuia, nu poate fi reținut din motiv

că instanța de apel, în ședința de judecată, a admis demersul avocatului

Corneliu Ciobanu privind numirea expertizei complexe medico-legale, mai

apoi și demersul acestuia de interogare în ședința de judecată a expertului

Serbulenco Andrei, și cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, corect concluzionînd că

inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Conform procesului- verbal al instanței de apel din 21 martie 2013 (vol.II,

f.d.147-49), avocatul Ciobanu Corneliu, în cadrul cercetării judecătorești, nu a

solicitat efectuarea unei expertize complexe medico-legale repetate, fapt ce

duce la respingerea argumentului menționat mai sus.

Mai mult ca atît, Colegiul penal reiterează că aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt și în drept, fie în prima instanță sau în instanța de apel,

iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de

casare a unei hotărîri legale.

La stabilirea pedepsei inculpatului Ogorodnic Andrei, atît prima instanță, cît

și cea de apel, au ținut seama pe deplin de principiile generale de aplicare a

pedepsei prevăzute de art.61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, stipulate în art. 75 Cod penal, fiindu-i aplicată o

pedeapsă echitabilă, în limita prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia

a fost declarat vinovat, care este adecvată persoanei inculpatului, faptei săvîrșite și

circumstanțelor cauzei.

În asemenea condiții recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciobanu Corneliu,

în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 21 martie 2013 în cauza penală în privința lui Ogorodnic Andrei Alexandr, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 iulie 2013.

Președinte Judecător Judecător

(semnătura) (semnătura) (semnătura)

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti

Copia corescpunde originalului Ghenadie Nicolaev

5

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-10-29
0,93
1ra-1345/2014 — art. 287 al. 3, 349 al. 1-1, 84 CP
Dosarul nr. 1ra-1345/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Elena Covalenco, în camer
CSJ 2013-06-12
0,93
1ra-517/2013 — art. 145 alin. 2 lit. a,j, 362 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-517/13 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 15 mai 2013 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecători – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti, a examinat admisibilitatea în
CSJ 2014-12-10
0,93
1ra-1617/2014 — 151 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1617/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru examinînd adm
CSJ 2014-03-04
0,93
1ra-33/2014 — art.217 alin.3 lit.c,e CP
Dosarul 1ra-33/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 25 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Gh
CSJ 2014-03-11
0,93
1ra-38/2014 — art.151 alin.1 Cod penal
Dosarul 1ra-38/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 04 martie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Ghena
Sursă