1ra-674/2013 — Art. 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 03 august 2011, Ogorodnic Andrei Alexandr a fost condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Goncear Victorin a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

În fapt, instanța de fond, pe baza probelor administrate pe dosar, a constatat că, Ogorodnic Andrei, la 03 noiembrie 2010, în jurul orelor 23:30, aflîndu-se în casa părinților săi, situată în s. Țaul, r-nul Dondușeni în rezultatul unui conflict apărut între el și Narolschi Victor, cu scopul de a-1 omorî, intenționat, cu un cuțit universal i-a aplicat ultimului o lovitură în regiunea cutiei toracice pe stînga, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie 2010, vătămări corporale grave, incompatibile cu viața, în rezultatul cărora partea vătămată a decedat.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ciobanu Corneliu, în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri 1 prin care acțiunile lui Ogorodnic Andrei să fie reîncadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal. Apelantul a invocat faptul că, lipsesc probe că inculpatul a comis omor premeditat, acțiunile sale urmează a fi calificate ca omor din imprudență. În instanța de judecată au fost prezentate probe ce au confirmat caracterul agresiv al părții vătămate, inculpatul fiind atacat și sugrumat de către victimă în casa proprie. Cearta n-a fost inițiată de inculpat, leziunile de pe corpul ultimului au dovedit agresivitatea victimei și aplicarea violenței de către aceasta, la fel, inculpatul a recunoscut vina parțial, invocînd că i-a aplicat victimei doar o lovitură, iar dacă ar fi dorit moartea ultimei, el și-ar fi realizat intenția prin provocarea mai multor lovituri. Astfel, în învinuirea adusă inculpatului nu există nici o probă ce ar fi demonstrat intenția inculpatului de a omorî, adică latura obiectivă a infracțiunii nu se găsește în acțiunile inculpatului.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 martie 2013, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței, fără modificări. 4.1. Instanța de apel a reținut, că circumstanțele în care a fost săvîrșită infracțiunea formează un ansamblu probator al vinovăției lui Ogorodnic Andrei care exclude versiunea avocatului privind faptul că dacă inculpatul a aplicat doar o lovitură cu cuțitul, aceasta nu demonstrează intenția de a omorî partea vătămată dintr-o singură lovitură.

În recursul ordinar declarat de avocatul Ciobanu Corneliu, în numele inculpatului se solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare, pentru numirea unei expertize complexe repetate prin care se va dovedi faptul că acțiunile inculpatului necesită a fi recalificate din prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal în prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal, din motiv că inculpatul nu a avut intenția de a-l omorî pe Narolschi Victor. Recurentul, invocînd ca temei de declarare a recursului - art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, menționează faptul că: - acțiunile inculpatului greșit au fost încadrate în prevederile art. 145 alin.(1) Cod penal; - partea acuzării nu a prezentat careva probe ce ar confirma intenția inculpatului de a omorî partea vătămată; - raporturile de expertiză medico-legale au demonstrat doar faptul existenței unui conflict dintre inculpat și partea vătămată și urmările acestuia, dar nicidecum intenția inculpatului de a-l omorî, nefiind stabilită pregătirea infracțiunii; - la expertiza în comisie efectuată în instanța de apel, neîntemeiat nu a fost atras și un psiholog, fapt ce a dus la răspunsuri incomplete; - vinovăția inculpatului este bazată pe presupunerile învinuirii precum că inculpatul a acționat cu bună știință, a dorit decesul părții vătămate și a putut să prevadă efectele acțiunilor sale.

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Recurentul a invocat în recursul ordinar declarat, ca temei pentru recurs pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. 2 Conform pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă recurentul nu adus careva argumente în susținerea poziției sale privind stabilirea eronată a faptelor. Colegiul penal constată că, instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Ogorodnic Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, să fie justă și întemeiată. La fel, instanța de recurs constată că temeiul invocat de avocat precum că acțiunile inculpatului greșit au fost încadrate în prevederile art. 145 alin.(1) Cod penal, este neîntemeiat, fiindcă instanțele de judecată, reieșind din probele cauzei, detaliat expuse în hotărîrile judecătorești, acceptate și de către instanța de recurs, corect au concluzionat că inculpatul a comis fapta cu intenție, deoarece aplicîndu-i părții vătămate o lovitură cu cuțitul în regiunea cutiei toracice pe stînga, dînsul trebuia să prevadă survenirea morții părții vătămate constatate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie 2010 (vol. 1, f.d. 88-90). Instanța de apel just a concluzionat asupra faptului că deși inculpatul a recunoscut vina parțial, totuși aceasta, a fost pe deplin dovedită prin cumulul de probe prezentate și administrate în ședințele de judecată ca: declarațiile succesorului părții vătămate Goncear Victorin, ale martorilor Ceban Niculina, Lomachina Marina, Acperova Crina, Muntean Lilian și prin probele scrise, cercetate în ședințele judiciare de către instanțele de fond, și anume: procesul- verbal de cercetare la fața locului cu tabel fotografic din 04 noiembrie 2010 (vol. 1, f.d. 9-27), prin care au fost fixate circumstanțele și locul depistării cadavrului lui Narolschi Victor, a fost ridicat cuțitul cu care a fost înjunghiată victima și alte corpuri delicte; procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Ogorodnic Andrei la fața locului din 04 noiembrie 2010 cu fototabele, efectuate în prezența apărătorului (vol. 1, f.d. 78-83), prin care bănuitul a explicat circumstanțele comiterii infracțiunii; raportul de expertiză medico-legală nr. 109 din 04 noiembrie 2010 (vol. 1, f.d. 88-90), potrivit căruia leziunile corporale depistate la cadavrul lui Narolschi Victor se califică ca vătămări corporale grave incompatibile cu viața, care au dus la survenirea morții; raportul de expertiză medico-legală nr. 344 din 04 noiembrie 2010 în privința lui Ogorodnic Andrei, precum și cel suplimentar (vol. 1, f.d.204) conform cărora, la inculpat au fost depistate echimoze, care au fost cauzate de acțiunea unui corp contondent dur și se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății; raportul de expertiză psihiatrică ambulatorie și suplimentul la raportul dat (vol. 1, f.d. 212), prin care s-a stabilit, că Ogorodnic Andrei nu suferă de maladii psihice și se recunoaște responsabil; raportul de expertiză-medico legală nr. 77 din 25 septembrie 2012 (vol. 2, f.d. 105-115), potrivit căruia, la examinarea medico-legală a lui Ogorodnic Andrei din 04 noiembrie 2010 au fost depistate echimoze pe părțile laterale ale gîtului, care se referă la vătămări neînsemnate, astfel, în documentele medicale prezentate, lipsesc 3 date care ar confirma existența unor stări periculoase pentru viața lui Ogorodnic Andrei. Instanța de recurs ține să menționeze că atît concluziile raportului de expertiză-medico legală nr. 77 din 25 septembrie 2012 (vol. 1, f.d. 105-115), cît și concluziile expertului Serbulenco Andrei, date în instanța de apel privind posibilitatea inculpatului de a aplica lovitura în alte regiuni ale corpului decît în regiunea inimii, ca de exemplu membrele superioare sau cele inferioare, exclud argumentul recurentului privind comiterea omorului din imprudență și aflarea inculpatului în stare de legitimă apărare. La fel, cît privește argumentul invocat de către avocatul Corneliu Ciobanu, precum că prin acțiunile părții vătămate i-a fost pusă în pericol viața inculpatului, nu poate fi reținut de către instanța de recurs, or potrivit art. 36 al. (2) Cod penal „este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public”. Astfel, instanța de apel just a menționat că, atacul victimei nu era material, iar acțiunile inculpatului au depășit vădit limitele pericolului survenit din partea victimei, acesta depășind limitele legitimei apărări. Sunt neîntemeiate argumentele recurentului, precum că inculpatul nu putea să prevadă că va cauza lovitura în regiunea inimii și nu știa că are în mînă un cuțit deschis, instanța de apel just concluzionînd că conform declarațiilor inculpatului din ședința de judecată, acesta, la momentul producerii loviturii se afla cu fața spre pervazul de unde a luat cuțitul care îi aparținea și căruia îi era cunoscută forma și modalitatea confecționării cuțitului, fapt ce exclude argumentul inculpatului precum că ultimul nu a realizat ce obiect are în mînă. La fel, este corectă concluzia instanței de apel precum că intenția inculpatului de a comite omorul intenționat al victimei a fost dovedită și prin faptul că, inculpatul, avînd posibilitate de a aplica lovitura cu cuțitul în altă parte, decît regiunea inimii, a aplicat lovitura anume în regiunea vitală a corpului, în urma căreia a survenit decesul victimei, deși, potrivit poziției în care acesta se afla față de victimă, nu era lipsit de posibilitatea de a imobiliza pătimitul prin lovirea în alte regiuni ale corpului, mai puțin vulnerabile. Nu poate fi reținut și argumentul recurentului privind recalificarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal în cele ale art. 149 alin.(1) Cod penal din motiv că aplicarea loviturii cu cuțitul, cu accelerație, în regiunea vitală a corpului, indică la aceea că infracțiunea a fost comisă cu intenție, acțiuni ce se încadrează în prevederile art. 17 Cod penal, care prevede că: „se consideră că infracțiunea a fost săvîrșită cu intenție dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări”. Astfel, ținînd cont de urmările survenite, concretizate în leziuni grave în zona toracelui, instanța de apel corect a constatat, că inculpatul a prevăzut că 4 acțiunea sa ar putea duce la moartea victimei, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a dorit, l-a acceptat, ceea ce înseamnă, că a săvîrșit fapta cu intenție. Argumentul recurentului privind remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru efectuarea unei expertize complexe repetate,cu participarea unui expert psiholog, cu scopul stabilirii dacă inculpatul a comis omorul lui Narolschi Victor sau lipsirea de viață din imprudență a acestuia, nu poate fi reținut din motiv că instanța de apel, în ședința de judecată, a admis demersul avocatului Corneliu Ciobanu privind numirea expertizei complexe medico-legale, mai apoi și demersul acestuia de interogare în ședința de judecată a expertului Serbulenco Andrei, și cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, corect concluzionînd că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal. Conform procesului- verbal al instanței de apel din 21 martie 2013 (vol.II, f.d.147-49), avocatul Ciobanu Corneliu, în cadrul cercetării judecătorești, nu a solicitat efectuarea unei expertize complexe medico-legale repetate, fapt ce duce la respingerea argumentului menționat mai sus. Mai mult ca atît, Colegiul penal reiterează că aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept, fie în prima instanță sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri legale. La stabilirea pedepsei inculpatului Ogorodnic Andrei, atît prima instanță, cît și cea de apel, au ținut seama pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute de art.61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art. 75 Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă, în limita prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, care este adecvată persoanei inculpatului, faptei săvîrșite și circumstanțelor cauzei. În asemenea condiții recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciobanu Corneliu, în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 martie 2013 în cauza penală în privința lui Ogorodnic Andrei Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 iulie 2013. Președinte Judecător Judecător (semnătura) (semnătura) (semnătura) Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Copia corescpunde originalului Ghenadie Nicolaev 5 6