1re-193/2013 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-193/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

19 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegul penal în componență:

Președinte – Gurschi Constantin,

judecători – Andrei Harghel și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de Moscovciuc

Serghei Anton, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cahul din

05.11.2012, privind declinarea de competență a judecătorului de instrucție de la

examinarea plîngerilor înaintate de petiționarul S. Moscovciuc în temeiul art. 313 CPP, în

cauza penală nr. 2012928065,

C O N S T A T Ă :

dispus declinarea competenței judecătorului de instrucție de la examinarea plîngerilor

înaintate de petiționarul S. Moscovciuc în temeiul art. 313 CPP, în cauza penală nr.

2012928065 și remiterea plîngerilor petiționarului, Judecătoriei Cahul, pentru a fi

soluționate de instanța care nemijlocit judecă cauza în fond.

În argumentarea soluției adoptate instanța a menționat că, procurorul care a participat

în cadrul ședinței de judecată, a specificat că, urmărirea penală pe cauza cu nr.

2012928065, a fost finisată la 02.11.2012, iar dosarul a fost expediat Judecătoriei Cahul

pentru a fi examinat pe fond.

Astfel, potrivit art. 297 alin. (4) CPP, toate cererile, plîngerile și demersurile înaintate

după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza, or,

reieșind din aceste considerente, plîngerile depuse de petiționarul Moscovciuc S., necesită

a fi remise instanței care va judeca cauza în fond.

anulare, prin care a solicitat casarea încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei

Cahul din 05.11.2012 și anularea unor acte procesuale efectuate în cadrul urmăririi penale

în cauza nr. 2012928065.

În recurs recurentul a criticat încheierea atacată considerînd că aceasta este ilegală și

neîntemeiată, iar instanța de judecată, la examinarea plîngerilor sale, și-a depășit vădit

competența procesuală, interpretînd eronat prevederile legii, dat fiind faptul că, potrivit art.

313 CPP, judecătorul de instrucție este obligat să examineze plîngerile, în termen de 10

zile, cu participarea procurorului și cu citarea persoanei care a depus plîngerea, ceea ce nu

a fost respectat de către judecătorul de instrucție în cauza respectivă.

1

În susținerea recursului în anulare declarat, recurentul nu invocă nici un temei

prevăzut de art. 453 din Codul de procedură penală.

materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, pentru următoarele considerente.

3.1. Potrivit alin. (1) art. 452 CPP, în raport cu prevederile art. 455 CPP, pot fi atacate

cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, hotărîrile judecătorești irevocabile, după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În conformitate cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) CPP, recursul în anulare

trebuie motivat, cu indicarea obligatorie a vreunui temei concret prevăzut în art. 453 CPP,

cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate din punct de vedere al problemei de drept și

evidențierea viciului fundamental care, în opinia recurentului, în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Prin urmare, reieșind din dispoziția art. 453 CPP, hotărîrile irevocabile pot fi atacate

cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea

atacată, inclusiv, cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul RM

despre depunerea cererii. Recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe

motivele prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Astfel, potrivit normelor menționate, Colegiul constată că recursul în cauză nu se

întemeiază pe nici un temei de drept indicat în art. 453 CPP, cu invocarea circumstanțelor

concrete considerate a fi un viciu fundamental care ar fi afectat hotărârea atacată, cu

indicarea normei de drept care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi încălcate,

omițându-se și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens.

De asemenea, Colegiul reține că, în procesul soluționării plîngerilor depuse de

petiționar în ordinea art. 313 CPP, au apărut circumstanțele prevăzute de art. 297 alin. (4)

CPP, care prevede că, toate cererile, plîngerile și demersurile înaintate după trimiterea

cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă cauza.

Or, din materialele dosarului se constată că, prin scrisoarea de expediere nr. 6751 din

02.11.2013, Procuratura Cahul, a trimis spre examinare în fond Judecătoriei Cahul, cauza

penală nr. 2012928065, privind învinuirea lui Moscovciuc S., Gîndea A., și Bucica V., în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) CP.

Pentru considerentele enunțate și avînd în vedere că încheierea judecătorului de

instrucție datează din 05.11.2013, iar cauza penală nr. 2012928065, a fost expediată în

adresa Judecătoriei Cahul la data de 02.11.2013, se constată, la caz, că judecătorul de

instrucție corect a dispus declinarea competenței la examinarea plîngerilor petiționarului S.

Moscovciuc, cu transmiterea acestora, Judecătoriei Cahul, pentru a fi soluționate de

instanța care nemijlocit judecă cauza în fond.

Totodată, se reține că prin transmiterea plîngerilor respective, în adresa instanței de

drept comun, judecătorul de instrucție nu i-a lezat nici un drept constituțional al

petiționarului, dat fiind faptul că, în continuare se menține posibilitatea petiționarului de a

invoca, repetat, soluționarea acestora de la instanța de judecată.

2

3.2. Sub un alt aspect, Colegiul menționează că, la 27.10.2012 a întrat în vigoare

Legea nr. 66 din 05.04.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură

penală. Potrivit pct. 144 al art.(1) din legea menționată, prevederile expuse în alin.(2) și (3)

din art. 452 CPP, au fost abrogate.

Alin. (3) al art. 452 CPP, pînă la abrogare, prevedea că persoanele menționate la art.

313 alin. (1) CPP, precum și Procurorul General și adjuncții acestuia, pot declara recurs în

anulare împotriva încheierilor irevocabile a judecătorului de instrucție cu privire la

pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi

penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la art. 453

CPP.

În speța în cauză, recursul în anulare a fost depus în secția documentare procesuală a

cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție la 03.01.2013, deci după intrarea în vigoare a

legii nominalizate.

În consecință, pornind de la prevederile art. 3 CPP, menționăm că în desfășurarea

procesului penal se aplică legea procesuală care este în vigoare în timpul urmăririi penale

sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Legea procesual penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile acesteia, în

perioada de tranziție la o nouă lege procesual penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor

procesuale reglementate de legea nouă, cu condiția că caracterul ultraactiv al normei

trebuie să fie reglementat expres de legea nouă.

Dat fiind faptul, că în dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04. 2012 pentru

modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu este prevăzut caracterul

ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) CPP, în redacția de pînă la intrarea în vigoare a

Legii nr. 66, care prevedea posibilitatea contestării cu recurs în anulare și a încheierilor

irevocabile adoptate în ordinea prevăzută de art. 313 CPP, recursul în anulare depus de

recurent urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută de

lege pentru asemenea hotărîri.

3.3. Un alt argument în sprijinul soluției adoptate îl constituie faptul că potrivit art.

313 alin. (6) CPP, încheierile judecătorului de instrucție, adoptate pe marginea examinării

plîngerilor declarate împotriva ordonanțelor procurorului privind încetarea urmăririi

penale, clasarea cauzei penale cu reluarea urmăririi penale sînt hotărîri irevocabile, iar

căile de atac împotriva acestora pot fi exercitate în strictă conformitate cu legea, de la care

nu se permite nici o derogare.

Principiul irevocabilității hotărîrii judecătorești rezultă din principiul stabilității și

siguranței raporturilor juridice, element esențial al preeminenței dreptului într-o societate

democratică, așa cum este consacrat și în preambulul Convenției Europene pentru

Drepturile Omului.

Or, din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate, raportate la cauza dată

rezultă că, în ceea ce privește încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea

prevăzută de art. 313 CPP, aceasta nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri

judecătorești irevocabile prevăzute de alin. (1) art. 452 CPP, care pot fi contestate cu

recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

3

Eliminarea căilor extraordinare de atac în această materie este justificată și de

caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 313 CPP, legiuitorul urmărind

astfel să asigure celeritatea acesteia și obținerea în mod rapid a unei hotărîri irevocabile și

definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar asupra acțiunilor și actelor ilegale ale

organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitatea specială de

investigații, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Mai mult, la caz, se constată că încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei

Cahul din 05.11.2012, prin care a fost declinată competența în examinarea plîngerilor

depuse în baza art. 313 CPP, de petiționarul S. Moscovciuc, este definitivă.

Drept urmare, Curtea consideră că utilizarea recursului extraordinar ca un apel

mascat și anularea unei încheieri definitive, la caz, încheierea judecătorului de instrucție a

Judecătoriei Cahul din 05.11.2013, ar aduce atingere justului echilibrul între interesele

individului și necesitatea de a garanta eficacitatea justiției penale, nerespectându-se în

acest sens, exigențele unui proces echitabil (a se vedea Hotărîrile: Bujnița, pct.23 în fine,

Radchikov, pct.52, și Savinski, pct.25).

În final, concluzionînd asupra celor expuse, statuăm că noile modificări survenite în

procedura penală, permit de a conchide că hotărîrile adoptate de judecătorul de instrucție

în ordinea art. 313 CPP, începînd cu 27.10.2012, nu sunt pasibile de a fi atacate în ordinea

recursului în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Moscovciuc Serghei Anton,

împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cahul din 05.11.2012,

privind declinarea de competență a judecătorului de instrucție la examinarea plîngerilor

înaintate de petiționarul S. Moscovciuc în temeiul art. 313 CPP, în cauza penală nr.

2012928065.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03.07.2013.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Andrei Harghel

/semnătura/ Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului

Președinte Constantin Gurschi

4