1ra-645/13 — huliganismul
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- huliganismul
- Temei legal
- art. 287 alin. 2 lit. b Cod penal
1ra-645/13 — huliganismul (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-645/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 iunie 2013 mun. Chișinău
Colegul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Constantin Gurschi,
Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2013, declarat de
avocatul Antoci Maria, în numele inculpaților
Șteinberg Artur Igor, născut la
02 ianuarie 1987, originar și locuitor al mun. Chișinău,
str. N. Milescu Spătaru 15/1, ap. 85, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale,
Șteinberg Igor Boris, născut la
26 octombrie 1963, originar și locuitor al mun. Chișinău,
str. N. Milescu Spătaru 15/1, ap. 85, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale,
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 28 martie – 17 iulie 2012,
în instanța de apel: 13 septembrie 2012 – 16 ianuarie 2013,
în instanța de recurs: 21 mai – 12 iunie 2013.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 17 iulie 2012,
Șteinberg Igor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la
amendă în mărime de de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.
1
Șteinberg Artur a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,
cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități
convenționale, ce constituie 4000 lei.
În fapt, instanța de fond a constatat că la 15 ianuarie 2012, orele 21.00,
inculpații Șteinberg Artur și Șteinberg Igor, aflîndu-se în apropierea magazinului
alimentar de pe str. Igor Vieru 18/1, mun. Chișinău, încălcînd grosolan ordinea
publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, fără nici un motiv,
au blocat trecerea automobilului de model „Honda C RV”, cu numere de
înmatriculare K VV 858, la volanul căruia se afla Cobzaru V. Apoi, în prezența
mai multor persoane, inculpații au înjurat pasagerii Cheptea M., Cobzaru T. și
Cheptea L., iar inculpatul Șteinberg Igor a aruncat o țigară aprinsă în parbrizul
automobilului.
În continuare, manifestînd un cinism și obrăznicie deosebită, încălcînd
insistent ordinea publică, în prezența mai multor persoane, inculpații au aplicat
multiplelor lovituri cu pumnii și picioarele peste cap, față și diferite părți ale
corpului, părților vătămate Cobzaru V., Cheptea M., Cobzaru T. și Cheptea L.,
pricinuind lui Cobzaru T. vătămări corporale medii, lui Cheptea M. vătămări
neînsemnate, lui Cobzaru V. și Cheptea L. dureri fizice.
Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică,
însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor, se
deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșite de două persoane.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de caracterul și gradul de pericol
social al infracțiunii săvîrșite, că inculpații nu au antecedente penale, au recunoscut
vina și s-au căit sincer de cele comise, că ei au fost iertați de părțile vătămate, care
au solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde, că Șteinberg Artur întreține un copil
minor.
Instanța a considerat aceste circumstanțe drept excepționale pentru
inculpatul Șteinberg Artur, care permit aplicarea față de acesta a prevederilor art.79
Cod penal.
Circumstanțe agravante în cazul inculpaților nu au fost stabilite.
Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Șteinberg Artur să fie
condamnat pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 500
unități convenționale, iar inculpatul Șteinberg Igor să fie condamnat pe art. 287
alin. (2) lit. b), 90 Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei pentru un termen de probă de 2 ani.
Apelantul a invocat că inculpatul Șteinberg Artur, cu toate că a recunoscut
vina în cele incriminate, în cadrul urmăririi penale nu s-a prezentat în fața
organului de urmărire penală și a părăsit țara, avînd drept scop eschivarea de la
răspunderea penală.
La emiterea sentinței, instanța nu a ținut cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei penale stabilite de Codul penal, în special de faptul că
inculpații nu au colaborat cu organul de urmărire penală.
Prin urmare instanța de fond la aplicarea pedepsei, a ignorat principiul
individualizării pedepsei, nu a luat în considerație caracterul și gravitatea
2
infracțiunilor comise, motivul și scopul celor comise, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării inculpaților și incorect a aplicat în privința lui Șteinberg
Artur pedeapsa sub limitele minime, conform art. 79 Cod penal, nemotivînd de fapt
careva circumstanțele excepționale, iar inculpatului Șteinberg Igor fiindu-i stabilită
o pedeapsă sub formă de amendă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie
2013, apelul a fost admis, casat sentința în latura pedepsei și s-a adoptată o nouă
hotărîre.
Șteinberg Artur a fost condamnat pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la
amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.
Șteinberg Igor a fost condamnat pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la
amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei.
Instanța de apel a reținut că pe dosar în genere lipsesc circumstanțe
excepționale și instanța de fond incorect a aplicat față inculpatul Șteinberg Artur
prevederile art. 79 Cod penal.
Or, invocînd căința sinceră a inculpatului, prezența copilului minor la
întreținere, lipsa antecedentelor penale reprezintă doar circumstanțe atenuante,
prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, dar nu și circumstanțe excepționale.
În speță, circumstanțele la care a făcut trimite instanța de fond sunt
împrejurări obișnuite, care caracterizează majoritatea cetățenilor și deci nu pot fi
considerate ca excepționale.
Prin urmare instanța a individualizat greșit pedeapsa inculpaților, în raport
cu prevederile art. 75 Cod penal.
Reieșind din toate circumstanțele concrete ale cauzei – gravitatea
infracțiunii comise de inculpați, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave,
gradul prejudiciabil și rezonanța socială a acestei infracțiuni, atitudinea lor față de
cele comise: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, de personalitatea inculpaților,
care sunt la primul conflict cu legea, că inculpatul Șteinberg Artur întreține un
copil minor, instanța de apel a statuat că scopurile pedepsei penale, propuse la art.
61 Cod penal, vor fi atinse prin aplicarea față de inculpați a unei pedepse sub
formă de amendă în limita prevăzută de sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Avocatul Antoci Maria a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea
deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.
Recurenta a indicat că sentința primei instanțe este legală, întemeiată, iar
pedeapsa aplicată inculpaților î-și va atinge scopul.
Pe cînd pedeapsa aplicată față de ei prin decizia instanței de apel este prea
exagerată, din motivul că starea materială a inculpaților este una de loc ușoară.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) și
12) Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
3
Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această
instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Potrivit art. 424 alin. (2), 429 alin. (1), 430 alin. (5), 434 Cod de procedură
penală, cererea de recurs trebuie să fie motivată, să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.
Instanța de recurs, se pronunță doar în limitele motivelor invocate în recurs.
Sub acest aspect se atestă că recursul ordinar este fondat pe art. 427 alin. (1)
pct. 10) și 12) Cod de procedură penală, care prescrie următoarele temeiuri pentru
recurs: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din prezenta decizie).
Însă, în pofida prevederilor enunțate, recurenta nu a indicat, care ar fi erorile
concrete de drept și esența circumstanțelor că s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale și a căror la concret, că faptei săvîrșite i s-ar fi dat o
încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă, fiind omisă în totalitate și
argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.
Pe lîngă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica modului în care
instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei în latura pedepsei.
Totodată, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de
procedură penală, conform cărora judecătorul apreciază probele în conformitate cu
propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate,
instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate
în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală și poate da o nouă apreciere probelor, doar aprecierea circumstanțelor
cauzei, inclusiv ce țin de latura pedepsei penale, în alt sens decît cel pe care îl
propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care,
nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici
nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar.
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește
condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din
oficiu recursul avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.
Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea
acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu
îndeplinește condițiile legale de conținut.
Prin urmare, dat fiind că recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de
conținut, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.
Conform art. 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
4
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Antoci Maria
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie
2013, în privința inculpaților Șteinberg Artur Igor și Șteinberg Igor Boris, deoarece
nu îndeplinește cerințele legale de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 26 iunie 2013.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Iurie Diaconu
Ion Arhiliuc
5
Dosarul nr. 1ra-645/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
DISPOZITIV
12 iunie 2013 mun. Chișinău
Colegul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Constantin Gurschi,
Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2013, declarat
de avocatul Antoci Maria, în numele inculpaților
Șteinberg Artur Igor, născut la
02 ianuarie 1987, originar și locuitor al mun. Chișinău,
str. N. Milescu Spătaru 15/1, ap. 85, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale,
Șteinberg Igor Boris, născut la
26 octombrie 1963, originar și locuitor al mun. Chișinău,
str. N. Milescu Spătaru 15/1, ap. 85, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 28 martie – 17 iulie 2012,
în instanța de apel: 13 septembrie 2012 – 16 ianuarie 2013,
în instanța de recurs: 21 mai – 12 iunie 2013.
Conform art. 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Antoci Maria
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie
2013, în privința inculpaților Șteinberg Artur Igor și Șteinberg Igor Boris, deoarece
nu îndeplinește cerințele legale de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunța la 26 iunie 2013.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Iurie Diaconu
Ion Arhiliuc
6