1ra 514/13 — 328 alin 2 lit a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 328 alin 2 lit a CP
- Temei legal
- 328 alin 2 lit a CP
1ra 514/13 — 328 alin 2 lit a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-514/2013
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 mai 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență :
Președinte – Petru Ursache,
judecători – Ion Arhiliuc și Andrei Harghel,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Alexei
Croitor în numele părții vătămate Tanasiev Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie 2012, în cauza penală în privința lui
Curnic Andrei Constantin, născut la 05 noiembrie 1979,
originar și domiciliat în r-nul. Ialoveni, s. Văsieni,
moldovean, cetățean al R. Moldova.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond din 05 noiembrie 2009 - pînă la 01 iulie
2011;
Curtea de Apel Chișinău din 17 august - pînă la 01
decembrie 2011;
Curtea Supremă de Justiție din 14 martie - pînă la 19 iunie
2012;
Curtea de Apel Chișinău din 08 august - pînă la 26
decembrie 2012;
Curtea Supremă de Justiție din 14 martie 09 aprilie - pînă la
08 mai 2013;
Asupra recursului ordinar, Colegiul penal
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 01 iulie 2011, inculpatul
Curnic Andrei a fost achitat de sub învinuirea adusă pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de Tanasiev Eugen a fost respinsă.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Curnic Andrei a fost pus
sub învinuire, pentru că activînd în calitate de comandant al grupei de escortă a secției
Organizare, analiză și control a CPS Ciocana, mun. Chișinău, avînd scopul comiterii
unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin
lege, la 11.04.2009, după eliberarea mandatului de arest în privința lui Tanasiev Eugen
de către Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, din motiv că Tanasiev Eugen a comunicat
judecătorului faptul aplicării forței fizice, cu pumnul i-a aplicat ultimului multiple
1
lovituri peste diferite părți ale corpului, apoi l-a lovit cu capul de peretele clădirii, prin
ce a încălcat prevederile art. 14 al. 2 și art. 15 din Legea cu privire la poliție. Prin
urmare, în urma rezultatelor acțiunilor violente a colaboratorului de poliție Curnic
Andrei, i-au fost provocate lui Tanasiev Eugen dureri fizice și vătămări corporale fără
cauzarea prejudiciului sănătății în formă de echimoze pe față, gît și torace.
Procurorul a atacat cu apel sentința menționată, prin care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie
recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii imputate la 3 ani
închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în MAI pe un termen de 3
ani.
În motivarea apelului a invocat următoarele:
- instanța de fond a interpretat probele acuzării ca fiind dubioase, însă nu a existat
nici un motiv verosimil ce ar permite a presupune incredibilitatea acestora. Declarațiile
părții vătămată S. Tanasiev sunt în corespundere cu cele ale martorului I. Colun și nu
exista careva temeiuri de a presupune că aceștia ar fi convenit reciproc de a da careva
declarații false. Partea vătămată și martorul I. Colun, au făcut declarații exacte referitor
la mecanismul aplicării torturii de către inculpat, părții vătămate;
- instanța de fond urma să țină cont de faptul că acțiunile imputate inculpatului s-
au comis într-un loc cu acces limitat (ograda CPS Ciocana), loc unde inculpatul grație
funcției deținute se bucura de acces liber și necontrolat, loc în care practic nu puteau să
se afle persoane care întîmplător ar fi putut fi martori la cele întîmplate;
- martorii apărării care au fost audiați în cadrul ședinței de judecată sunt colegi ai
inculpatului și au fost subalternii acestuia, pe cînd, martorul I. Colun a declarat că cu
partea vătămată E. Tanasiev, a făcut cunoștință cînd au fost reținuți și nu sunt prieteni
sau amici.
3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apel și de partea vătămată Tanasiev
Eugen, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care inculpatul Curnic Andrei să fie condamnat pentru comiterea
infracțiunii imputate, cu admiterea acțiunii civile și încasarea de la Curnic Andrei a
prejudiciului moral în valoare de 150.000 lei, pe motiv că instanța de fond la
pronunțarea sentinței nu a ținut cont de prevederile art. 394 alin. (3) Cod de procedură
penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuia să cuprindă descrierea
circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru
achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța a respins probele
acuzării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie
2011, au fost respinse apelurile declarate de procuror și de partea vătămată Tanasiev
Eugen, ca nefondate, cu menținerea sentinței, motivîndu-și soluția după cum urmează:
- sentința instanței de fond referitor la constatarea nevinovăției inculpatului este
argumentată, fiecare probă prezentată de acuzare fiind apreciată în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală;
- în rezultatul examinării cauzei penale învinuirea înaintată lui Curnic Andrei nu
și-a găsit confirmare, or din analiza probelor verificate nemijlocit în ședințele de
judecată a instanței de fond și apel, nu dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate;
2
- prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1731 și raportul de expertiză
medico-legală nr. 453, s-a atestat prezența la partea vătămată Tanasiev Eugen a
leziunilor corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, însă, acest mijloc de probă, nu
a indicat cu certitudine la autorul acestor leziuni sau la alte circumstanțe care ar
identifica făptuitorul. Astfel, proba respectivă, raporturile de expertiză nr. 1731 și nr.
453, și-au pierdut din concludența și utilitatea sa în probarea vinovăției inculpatului,
deoarece însăși partea vătămată a declarat că a fost maltratat în încăperea
Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, ce a avut loc, conform declarațiilor
părții vătămate, pînă la momentul pretinsei maltratări în curtea Comisariatului de poliție
a sectorului Ciocana, fapt confirmat de martorii Tanasiev Vitalie și Tanasiev Liudmila,
precum că la momentul prezenței în Judecătoria Ciocana, fiul lor, Tanasiev Eugen, avea
semne ale aplicării violenței, fiind observată echimoză la ochi.
Procurorul, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd
casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, pe motiv că
instanțele de fond și de apel nu au apreciat la nivelul cuvenit probele prezentare de
acuzare, care, în opinia recurentului, demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului.
La fel, la judecarea cauzei nu s-a ținut cont de depozițiile părții vătămate,
martorilor și altor probe din dosar, care în cumul lor demască pe Curnic Andrei de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, astfel instanțele de
judecată eronat au apreciat probelor care au stat la baza hotărîrilor adoptate, iar instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ceea ce echivalează
cu nerezolvarea fondului apelului.
5.1. Partea vătămată Tanasiev Eugen a atacat cu recurs ordinar decizia instanței
de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care Curnic Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru
comiterea infracțiunii imputate, admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpat în
beneficiul său a prejudiciul moral în sumă de 150.000 lei, pe motiv că probele
prezentate de acuzare și cercetate în ședința de judecată confirmă vinovăția inculpatului,
însă, instanțele de judecată le-au dat o apreciere greșită, astfel pronunțînd hotărîri
ilegale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2012,
au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror și de partea vătămată Tanasiev
Eugen, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei penale de către
aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La adoptarea soluției date, instanța de recurs a constatat că, -
„Din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01
decembrie 2011, s-a evidențiat încălcarea prevederilor procesual penale în cadrul
examinării apelurilor declarate de procuror și de partea vătămată Tanasiev Eugen,
prin care se confirmă argumentele recurenților că instanța de apel nu a apreciat
probele puse la baza sentinței instanței de fond, nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate.
Faptul dat, a fost menționat de către procuror și de partea vătămată în apeluri
(Vol. II, f.d. 1-4), însă, a rămas nesoluționat în decizia instanței de apel (Vol. II, f.d. 29-
36), prin care a fost menținută sentința primei instanțe fără modificări.
3
Din conținutul apelurilor declarate de către procuror și de partea vătămată
Tanasiev Eugen (Vol. II, f.d. 1-4), rezultă că în susținerea cerințelor de casare a
sentinței primei instanțe și rejudecării cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri de
condamnare în privința lui Curnic Andrei, cît și admiterea integrală a acțiunii civile, se
invocă un set de motive cu referire la aprecierea probelor prezentate în sprijinul
învinuirii: declarațiile părții vătămate; declarațiile martorilor Pleșca Corneliu,
Tanasiev Vitalie, Tanasiev Ecaterina, Colun Igor; rapoartele de expertiză medico-
legale nr. 1731 și nr. 453, cît și alte probe scrise, însă, din conținutul deciziei recurate
rezultă că instanța de apel nu s-a pronunțat detaliat și amănunțit asupra tuturor
argumentelor invocate în apeluri, nu a dat o apreciere probelor enunțate în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, doar a audiat pe
inculpatul Curnic Andrei, partea vătămată Tanasiev Eugen și un martor Colun Igor
(Vol. II, f.d. 24-27), probe, care nu au fost supuse analizei în coroborare cu alte probe.
La argumentarea necesității respingerii apelurilor, instanța de apel a apreciat
unilateral probele administrate la dosar, acordînd o valoare primară probelor care, în
opinia acestei instanțe, demonstrează nevinovăția inculpatului Curnic Andrei, în
detrimentul celor aduse de procuror.
Astfel, aceasta a pus la baza nevinovăției lui Curnic Andrei aceleași probe care
au fost cercetate de instanța de fond, le-a descris în decizie, însă, fără a le verifica mai
minuțios, pe cînd, cercetarea probelor în instanța de apel se efectuează conform ordinii
prevăzute de prima instanță.
De asemenea, potrivit procesului verbal, instanța de apel nu a cercetat potrivit
ordinii și modului stabilit pentru prima instanță martorii Tanasiev Ecaterina, Tanasiev
Vitalie, Pleșca Corneliu și martorii apărării Saharnean Serghei și Bunescu Andrei, pe
cînd ei persistă și sînt enumerați în decizie (Vol. II, 29-36), astfel instanța de apel nu
era în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele neverificate în ședința de
judecată a instanței de apel.”
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 decembrie
2012, la demersul procurorului a fost încetată procedura de examinare a apelurilor
declarate de către procuror și succesorul părții vătămate Tanasiev Eugen, în legătură cu
decesul inculpatului Curnic Andrei.
La adoptarea soluției date instanța de apel a statuat că reieșind din materialele
cauzei (vol.2, f.d. 82-83) și potrivit certificatului eliberat de Oficiul Stării Civile
Ialoveni, inculpatul Curnic Andrei Constantin, a decedat la 12 octombrie 2012 în urma
sinuciderii. Astfel, după cum s-a stabilit la ancheta penală, la 12 octombrie 2012, ora
09:30, Curnic Andrei, aflîndu-se în incinta Spitalului din s. Văsieni, r-nul Ialoveni, a
împușcat-o pe soția sa Curnic M. care în rezultatul hemoragiilor a decedat pe loc, apoi,
Curnic A. și-a efectuat o împușcătură în regiunea capului, și de asemenea, a decedat pe
loc.
Avocatul Alexei Croitor în numele succesorului părții vătămate Tanasiev
Eugeniu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia
instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Curnic Andrei să fie
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.
În acest sens și, prin prisma prevederilor art. 35, 50, 51, 53, 89 Cod penal, art.
385 CPP, precum și art. 6 par. 1 CEDO, recurentul și-a exprimat dezacordul său cu
4
privire la nemotivarea deciziei în latura ce ține de vinovăția sau nevinovăția inculpatului
decedat Curnic Andrei.
Examinînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen,
din următoarele considerente.
Termenul de recurs este un termen procesual legal durata lui fiind stabilită prin
lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea
termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția cînd întîrzierea a fost
determinată de motive întemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în redacția
Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare 27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de
zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 22
ianuarie 2013 (vol.2, f.d. 114), la pronunțarea deciziei motivate în ședința de judecată a
instanței de apel a fost prezent avocatul Croitor A. și succesorul victimei Tanasiev
Eugeniu, însă, recursul ordinar declarat de avocatul Croitor A. în numele succesorului
părții vătămate Tanasiev Eugeniu, a fost expediat prin poștă în adresa Curții Supreme
de Justiție la 15 martie 2013, fiind înregistrat la 18 martie 2013, adică peste termenul de
30 de zile de la data pronunțării deciziei motivate.
Totodată, Colegiul penal, menționează că în cazul în care făptuitorul a decedat,
apare ca lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, inclusiv pe
calea recursului în anulare, chiar dacă se solicită o soluție de achitare, respectiv, de
scoatere de sub urmărire penală, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față
de un subiect care nu mai există.
În acest aspect, Curtea Europeană în hotărîrea sa din 29.08.1997, în cauza A.P.,
M.P. et T.P. c. Suisse, a menționat că „ răspunderea penală încetează odată cu moartea
autorului infracțiunii și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu
normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului”.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod
de procedură penală, Colegiul Penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Croitor Alexei în numele
părții vătămate Tanasiev Eugen, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 26 decembrie 2012, în cauza penală în privința lui Curnic Andrei
Constantin, fiind declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 29 mai 2013.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ion Arhiliuc
Andrei Harghel
5