1ra-254/2013 — Confecționarea, deținerea, vînzareasau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false

1ra-254/2013 — Confecționarea, deținerea, vînzareasau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-254/2013

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 aprilie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Vladimir Timofti, Iurie Diaconu

Cu participarea:

procurorului – Sergiu Crîjanovschi,

avocatului – Belinschi Maxim,

inculpatului – Carabulea Boris Tudor,

judecând în ședință publică recursurile ordinare împotriva sentinței

Judecătoriei Bălți din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2012, declarate de către avocații Teleba Vladislav și

Belinschi Maxim, în numele inculpatului

Carabulea Boris Tudor, născut la 02

ianuarie 1958, originar s. Sturzeni r-l Rîșcani,

domiciliat mun. Bălți str. Ștefan cel Mare, 1/ 82,

Termenul de examinare a cauzei:

29 ianuarie 2013 – 16 aprilie 2013.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Inculpatul și avocatul au solicitat admiterea recursurilor.

Procurorul a solicitat respingerea recursurilor.

Asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal la amendă în mărime de

250 unități convenționale.

Acțiunea civilă înaintată de Voroșciuc Iurii a fost admisă în principiu,

urmînd asupra cuantumului prejudiciului cauzat să se pronunțe instanța de

judecată în ordinea procedurii civile.

2009, cu scopul reînregistrării mijlocului de transport de model „Rover 75", cu n/î

BL CV 392, caroseria nr. SARRJSLPNYM144770, ce aparținea cet. Voroșciuc Iurie

Ivan, a falsificat semnătura acestuia în cererea de scoatere de la evidență a

automobilului în cauză, care este un document oficial, depunîndu-l la SÎT și CCA

al ÎS “Registru" subdiviziunea Bălți. În baza cererii depuse, la 08 august 2009

automobilul nominalizat a fost reînmatriculat după alt proprietar, cet. Carabulea

1

Ana, eliberîndu-se n/î BL DC 950, prin ce cet. Voroșciuc I. i-a fost cauzat

prejudiciu material în proporții mari în mărime de 61.990 lei.

Astfel, acțiunile lui Carabulea B.T., au fost calificate în baza art. 361 alin. (2)

lit. d) Cod Penal, adică, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanei fizice.

inculpatului a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare, invocînd: examinarea unilaterală

de către instanța de fond a cauzei penale, fără a se ține cont de toate

împrejurările ce au importanță pentru justa ei soluționare, cu aprecierea

neobiectivă a probelor administrate de către organul de urmărire penală, care, în

viziunea apărării, sunt insuficiente pentru constatarea vinovăției inculpatului,

precum și manifestarea unei vădite nepărtinități din partea instanței la numirea

din oficiu a expertizei grafologice, întru constatarea vinovăției inculpatului,

despre ea nenominalizîndu-se în sentința de condamnare, pentru că n-a

confirmat învinuirea lui adusă.

2012, a fost respins ca nefondat apelul avocatului, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a reținut, aprecierea corectă de către instanța de fond a

declarațiilor inculpatului, ca o tendința de a duce în eroare instanța întru

stabilirea adevărului în cauză, or cumulul probelor administrate în cauză denotă,

că inculpatul este unica persoană care ar fi falsificat semnătura părții vătămate în

cererea de reînregistrare (înstrăinare) a mijlocului de transport în litigiu.

Respectiva concluzie rezultă din faptul, că el a fost cel, care nemijlocit a prezentat

persoanelor oficiale setul de documente pentru reînregistrarea mijlocului de

transport, la el păstrîndu-se cheile și actele de la automobil, astfel acțiunile lui

întrunind elementele componenței de infracțiune, prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

Iar argumentul invocat de apărare referitor la faptul, că infracțiunea în

cauză putea fi comisă și de către alte persoane, în special A. Carabulea, referitor

la care a și fost înaintată cererea de sesizare a organelor de drept, este una

declarativă, ce urmărește scopul de a duce în eroare instanța de judecată, or

probele administrate în prezenta cauză, cert au stabilit persoana care se face

vinovată de comiterea falsului în documentele oficiale.

Cît privește procedura de procurare a mijlocului de transport și apartenența

mijloacelor bănești pentru procurarea lui, aceste circumstanțe sunt nerelevante

pentru justa soluționare a cauzei penale, formînd un litigiu separat de drept

comun, ce urmează a fi soluționat în ordinea procedurii civile.

2

Instanța de apel a constatat că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

penale instanța de fond a dat deplină eficiență dispozițiilor art. 61 și 75 Cod

penal ce determină scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale și

corijare a celui vinovat, întru prevenirea comiterii de către el a altor infracțiuni,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ținîndu-se

cont de gravitatea și prejudicialitatea faptei penale, urmările survenite, persoana

celui vinovat, motivele de comitere a crimei și lipsa antecedentelor penale. Toate

aceste împrejurări a cauzei, au determinat întemeiat instanța de fond să

numească inculpatului pedeapsa cu amenda, în limita sancțiunii normei penale.

În latura civilă sentința n-a fost contestată de părți, astfel, instanța de apel a

menținut-o fără modificări.

Belinschi Maxim în numele inculpatului, în care a solicitat casarea acestora cu

dispunerea achitării inculpatului, criticîndu-le pentru nelegalitate și

netemeinicie. Motivele invocate de apărător privesc, în principal, aprecierea

eronată a probelor administrate pe dosar și lipsa probelor ce ar confirma

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate.

5.1 Nefiind de acord cu decizia, avocatul Teleba Vladislav în numele

inculpatului a declarat recurs ordinar în care a solicitat rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei sentințe de achitare. Apărătorul a criticat decizia recurată,

invocînd cazul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, în esență, pentru că instanța de apel a dat o apreciere eronată

probatoriului administrat în cauză, reținînd în mod greșit săvîrșirea

infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

recursurile urmează a fi respinse din următoarele considerente:

Colegiul constată că instanța de fond și de apel, bazîndu-se pe totalitatea

probelor administrate în dosar și cercetate în condițiile legii, și anume:

declarațiile părții vătămate Iurie Voroșciuc, martorilor Voroșciuc Liubovi

Timofei, Voroșciuc Oxana, Ataman Octavian, Carabulea Ana, care nu se

contrazic între ele; de asemenea și pe probele materiale scrise, administrate în

prezenta cauză ce au servit obiect de cercetare judecătorească, cum sunt:

procesul-verbal de confruntare dintre martorul O. Ataman și învinuitul B.

Carabulea; raportul de expertiză nr. 512 din 14.03.2011; cererea de scoatere de la

evidență a mijlocului de transport în litigiu; chitanța de percepere a plăților

vamale de la persoanele fizice, corect au concluzionat vinovăția inculpatului

Carabulea B.T. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod

penal.

3

Ca urmare Colegiul reține că instanța de apel, concluzionînd just asupra

lipsei contradicțiilor dintre declarații și probe administrate la dosar, ai părții

apărării și acuzării, corect a constatat că: ”automobilul de model "Rover 75" cu n/î

BL CV 392 anul fabricării 2009, a fost procurat de către Voroșciuc Iurie, fiind înregistrat

pe numele lui la SÎT și CCA al ÎS "Registru". Ulterior prin falsificarea semnăturii

proprietarului de pe cererea de scoatere a mijlocului de transport de la evidență, acesta a

fost reînmatriculat pe numele A. Carabulea. Modalitatea acestui transfer fiind confirmată

prin declarațiile ocularilor evenimentului produs, care au confirmat, că setul de

documente privind reînregistrarea mijlocului de transport a fost prezentat în organul

abilitat de către inculpatul B. Carabulea în absența proprietarului de drept Iu. Voroșciuc,

care n-a semnat cererea de reînregistrare a mijlocului de transport pe numele A.

Carabulea, fapt confirmat prin rezultatele expertizei grafologice”.

În această ordine de idei Colegiul constată întemeiată concluzia instanței de

fond și de apel asupra prezenței tuturor elementelor constitutive ai infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, în acțiunile inculpatului.

În privința laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal,

doctrina națională menționează că aceasta constă în fapta prejudiciabilă care se

concretizează în acțiunea de confecționare, deținere, vînzare sau folosire a

documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Raportînd cele relatate la speță, se deduce că acțiunea prejudiciabilă a

inculpatului Carabulea B.T. ia forma următoarelor modalități normative:

confecționare, deținere și folosire.

Cît privește modalitatea de folosire a documentelor oficiale false care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, una din forme alternative este depunerea

documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, adică

deposedarea făptuitorului de aceste documente. Adică prezentarea actului fals

deja constituie în sine componența laturii obiective a infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În acest context, Colegiul menționează:

- prezența laturii obiective în acțiunile inculpatului constatate legal de

instanțe: „inculpatul este unica persoană care ar fi falsificat semnătura părții vătămate

în cererea de reînregistrare (înstrăinare) a mijlocului de transport în litigiu. Respectiva

concluzie rezultă din faptul, că el a fost cel, care nemijlocit a prezentat persoanelor

oficiale setul de documente pentru reînregistrarea mijlocului de transport, la el

păstrîndu-se cheile și actele de la automobil”,

- precum și prezența laturii subiective, și anume a intenției directe, cu care a

acționat inculpatul la comiterea falsului în documentele oficiale prin

confecționarea, deținerea și folosirea lor, prin acțiunile sale cauzîndu-i

proprietarului de drept Voroșciuc Iurie daună soldată cu proporții mari.

4

Din aceste perspective, se constată că vinovăția inculpatului, în forma cerută

de lege, este dovedită.

În contextul dat, raportul de expertiză grafologic, prin care a fost cu

neputință de a stabili autorul semnăturii în litigiu și declarațiile din ședința de

judecată a expertului criminalist care a susținut, că respectiva semnătură ar putea

fi efectuată de oricare altă persoană, corect a fost apreciată de către instanța de

apel în raport cu restul probelor din dosar, ținîndu-se cont de interesul personal

a persoanelor implicate pe caz, față de fapta comisă și coroborarea dintre probe.

Examinînd critica formulată de partea apărării, în sensul că infracțiunea în

cauză putea fi comisă și de altă persoană, în special de A. Carabulea, Colegiul

constată corect concluzia instanței de apel ca: „fiind una declarativă ce urmărește

scopul de a duce în eroare instanța de judecată”.

Referitor la concluzia instanței de apel privind soluționarea procedurii de

procurare a mijlocului de transport și apartenența mijloacelor bănești pentru

procurarea lui, ca fiind nerelevante pentru justa soluționare a cauzei penale,

formînd un litigiu separat de drept comun, ce urmează a fi soluționată în ordinea

procedurii civile, Colegiul le apreciază ca întemeiată și legală.

La capitolul stabilirii pedepsei instanța de recurs constată că instanța de

fond și de apel, ținînd cont de prevederile art. art. 75, 76, 77 Cod penal, a luat în

considerație caracterul infracțiunii, personalitatea inculpatului, gravitatea faptei

penale, urmările survenite, motivele de comitere a crimei și lipsa antecedentelor

penale, întemeiat stabilind inculpatului pedeapsă cu amenda în limita sancțiunii

normei penale.

Colegiul, totodată, consideră necesar de menționat, că argumentul principal

invocat de recurenți este aprecierea eronată a probelor de către instanța de apel.

Însă Colegiul atenționează că conținutul probelor au fost expuse în sensul în care

au fost declarate și careva abateri nu sunt constatate, iar aprecierea probelor ține

de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de

apel, și dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Astfel, temeiul

apărării, privind modul de apreciere a probelor, fiind supus discuției și în apel,

nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În recursul declarat de către avocați se invocă ca temei de casare art. 427

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și anume: „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, fiind admisă o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, și faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Conform pct. 6) al articolului menționat, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

5

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Astfel, Colegiul constată că temeiurile invocate de recurenți că „instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, fiind admisă o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței” nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul că instanța de apel, respectând prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată a cuprins

temeiurile de fapt și de drept ce au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date, și respectând prevederile art. 414 alin. (5) Cod de

procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat. Mai mult ca atît, recurentul nu a specificat asupra

căror motive concrete invocate în apel nu s-a expus instanța de apel. Iar în

privința temeiului „fiind admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”, Colegiul constată că în textul recursului nu este specificat care este

eroarea gravă la care face referință autorul recursului.

Conform pct. 12) al articolului menționat, hotărîrile instanței de apel puteau

fi supuse recursului în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită. Colegiul constată că motivul invocat de recurent nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, deoarece instanța

de judecată nu a făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către

Carabulea B.T., decît cea în baza căreia acesta a fost pusă sub învinuire, iar

reieșind din datele cauzei și probele administrate la dosar se constată că corect i-a

fost incriminat semnul calificativ, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.

De menționat este și faptul că, argumentele aduse în recursurile apărătorilor

au fost invocate și în cererea de apel, la care instanța de apel deja a dat un

răspuns motivat, corect concluzionînd că instanța de fond a adoptat o hotărîre

legală, întemeiată și motivată, iar temeiurile invocate de apărător în cererea de

apel, nu și-au găsit confirmare, fiind respinse ca nefondate, cu menținerea fără

modificări a sentinței primei instanțe.

În acest context, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către

apărători în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce determină incontestabil concluzia

de respingere a recursurilor ca inadmisibile cu menținerea hotărârilor contestate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

6

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare împotriva sentinței

Judecătoriei Bălți din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2012, declarate de către avocații Teleba Vladislav și

Belinschi Maxim, în numele inculpatului Carabulea Boris Tudor, cu menținerea

hotărârilor contestate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată public la 30 aprilie 2013, ora 09.50.

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nicolae Gordilă

Elena Covalenco

Vladimir Timofti

Iurie Diaconu

7

Dosarul nr. 1ra-254/2013

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

Dispozitivul Deciziei

16 aprilie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Vladimir Timofti, Iurie Diaconu

Cu participarea:

procurorului – Sergiu Crîjanovschi,

avocatului – Belinschi Maxim,

inculpatului – Carabulea Boris Tudor,

judecând în ședință publică recursurile ordinare împotriva sentinței

Judecătoriei Bălți din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2012, declarate de către avocații Teleba Vladislav și

Belinschi Maxim, în numele inculpatului

Carabulea Boris Tudor, născut la 02

ianuarie 1958, originar s. Sturzeni r-l Rîșcani,

domiciliat mun. Bălți str. Ștefan cel Mare, 1/ 82,

Termenul de examinare a cauzei:

29 ianuarie 2013 – 16 aprilie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 434 - 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare împotriva sentinței

Judecătoriei Bălți din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 24 octombrie 2012, declarate de către avocații Teleba Vladislav și

Belinschi Maxim, în numele inculpatului Carabulea Boris Tudor, cu menținerea

hotărârilor contestate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată public la 30 aprilie 2013, ora 09.50.

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nicolae Gordilă

Elena Covalenco

Vladimir Timofti

Iurie Diaconu

8