Gierling împotriva Italiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA [Notă1] Cererea nr. 35808/97 prezentată de Herbert Günter GIERLING [Note2] împotriva Italiei [Note] Curtea Europeană a Drepturilor L'pei (secțiunea a doua), care are sediul în februarie 2000 într-o cameră compusă din C.L.

Rozakis, președintele domnul Fischbach, B. Conforti, G. Bonello, V. Strážnická, domnul Tsatsa-Nikolovska, E. Levits, judecători și E. Fribergh, grefier de secțiune Având în vedere art. 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor la lamaie și a libertăților fundamentale având în vedere cererea formulată la 3 iunie 1996 de Herbert Günter Gierling împotriva Italiei și înregistrată la 28 aprilie 1997 sub numărul de dosar 35808/97 având în vedere raportul prevăzut la art. 49 din Regulamentul Curții având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât la 2 martie 1999 După ce a intenționat să facă următoarea decizie de cetățenie germană, reclamantul era proprietarul și căpitanul unei nave care a fost percheziționat și sesizat la 21 aprilie 1993 de către poliția financiară (guardia di finananza) în cadrul unei anchete privind traficul internațional de droguri.

Reclamantul și ceilalți cinci membri ai echipajului au fost arestați și reținuți. La 11 mai 1993, reclamantul a beneficiat de măsuri de protecție în schimbul colaborării sale cu justiția. Din cauza contactelor pe care le-a avut după ce a fost eliberat cu apărătorii coinculpaților săi, reclamantul a pierdut beneficiul măsurilor de protecție. Reclamantul, care se presupune că se află în Germania, a fost condamnat la o pedeapsă de nouă ani de reținere și la o amendă puternică de către Curtea de Assesie din Milano; sentința a devenit definitivă la 17 octombrie 1998. Nava a fost confiscată. GRIFS invocând art. 6 alin. (1) din Convenție și 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge de durata procedurii penale și de confiscarea prelungită a navei sale.

PROCEDURA Cererea a fost depusă la 3 iunie 1996 și înregistrată la 28 aprilie 1997. La 30 octombrie 1998, Comisia Europeană pentru Drepturile Omului a decis să aducă cererea la cunoștința guvernului pârât, invitând la prezentarea în scris a observațiilor sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii. În temeiul art. 5 alin. (2) din Protocolul nr. 11, intrat în vigoare la noiembrie 1998, cauza este examinată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului începând cu această dată. Guvernul și-a prezentat observațiile la 2 martie 1999. Două prelungiri de timp pentru observațiile în răspuns au fost apoi acordate reclamantului direct (până la 21 iunie 1999) mai întâi, apoi avocatului desemnat (până la 21 iunie 1999). În august 1999, grefa nu a primit observații la timp.

O scrisoare de rechemare din 7 decembrie 1999 a rămas fără răspuns. ÎN DREPT Curtea constată că reclamantul a primit două prelungiri de timp pentru a-și prezenta observațiile ca răspuns la observațiile guvernului. Reclamantul nu a răspuns. O scrisoare de rechemare, trimisă la 7 decembrie 1999, a rămas fără răspuns. Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină pledoaria, în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În plus, Curtea consideră că: … Christos Rozakis Module Președinte [Note1] Nu uitați să blocați textul cu Alt+B pentru a preveni dispariția informațiilor în zone gri. [Note2] Doar inițialele dacă nu sunt publice ; prenume și, în majuscule, numele de familie ; nume corporativ în majuscule ; nici o traducere a numelor colective.

[Note3] Prima scrisoare a țării cu majuscule. Pune articolul în funcție de utilizarea normală a limbii.

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION [Note1] Requête n° 35808/97 présentée par Herbert Günter GIERLING [Note2] contre l’ Italie [Note3] La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 3 février 2000 en une chambre composée de M. C.L.

Rozakis, président , M. M. Fischbach, M. B. Conforti, M. G. Bonello, M me V. Strážnická, M me M. Tsatsa-Nikolovska, M. E. Levits, juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section ; Vu l’article 34 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales ; Vu la requête introduite le 3 juin 1996 par Herbert Günter Gierling contre l’Italie et enregistrée le 28 avril 1997 sous le n° de dossier 35808/97 ; Vu le rapport prévu à l’article 49 du règlement de la Cour ; Vu les observations présentées par le gouvernement défendeur le 2 mars 1999 ; Après en avoir délibéré ; Rend la décision suivante : EN FAIT De nationalité allemande, le requérant était propriétaire et capitaine d'un navire perquisitionné et saisi le 21 avril 1993 par la police financière ( guardia di finanza ) dans le cadre d'une enquête pour trafic international de stupéfiants.

Le requérant et les cinq autres membres de l'équipage furent arrêtés puis placés en garde à vue. Le 11 mai 1993, le requérant bénéficia de mesures de protection en échange de sa collaboration avec la justice. En raison des contacts qu'il eut après sa remise en liberté avec les défenseurs de ses coïnculpés, le requérant perdit le bénéfice des mesures de protection. Le requérant, qui se trouverait en Allemagne, a été condamné à une peine de neuf ans de réclusion et à une forte amende par la cour d'assises de Milan ; le jugement est devenu définitif le 17 octobre 1998. Le navire a été confisqué. GRIEFS Invoquant les articles 6 § 1 de la Convention et 1 du Protocole n° 1, le requérant se plaint de la durée de la procédure pénale et de la saisie prolongée de son navire.

PROCÉDURE La requête a été introduite le 3 juin 1996 et enregistrée le 28 avril 1997. Le 30 octobre 1998, la Commission européenne des Droits de l’Homme a décidé de porter la requête à la connaissance du gouvernement défendeur, en l’invitant à présenter par écrit ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. En vertu de l’article 5 § 2 du Protocole n° 11, entré en vigueur le 1 er novembre 1998, l’affaire est examinée par la Cour européenne des Droits de l’Homme à partir de cette date. Le Gouvernement a présenté ses observations le 2 mars 1999. Deux prorogations de délai pour les observations en réponse ont ensuite été accordées au requérant directement (jusqu'au 21 juin 1999) d'abord, puis à l'avocat qu'il a désigné (jusqu'au 21 août 1999). Le greffe n'a pas reçu d'observations dans les délais.

Une lettre de rappel du 7 décembre 1999 est restée sans réponse. EN DROIT La Cour constate que le requérant a obtenu deux prorogations de délai pour présenter ses observations en réponse à celles du Gouvernement. Le requérant n’a pas répondu. Une lettre de rappel, envoyée le 7 décembre 1999, est restée sans réponse. La Cour en conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête, au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. Elle estime par ailleurs qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention et ses protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCIDE DE RAYER LA REQUÊTE DU RÔLE

. Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président [Note1] Ne pas oublier de bloquer le texte avec Alt+B pour éviter que les informations en zones grisées disparaissent. [Note2] Ne mettre que les initiales si non public ; prénom et, en majuscules, le nom de famille ; nom corporatif en majuscules ; pas de traduction des noms collectifs. [Note3] Première lettre du pays en majuscule. Mettre l’article selon l’usage normal de la langue.