CtEDO 05.04.2000 Auto

AFFAIRE DATTILO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
05.04.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle (règlement amiable)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE DATTILO c. ITALIE (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CERINȚĂ DATTILO c. ITALIA (Recuperarea nr. 4096/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 5 aprilie 2000 ÎN Cauza Datato c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Rozakis președintele Fischbach Conforti Bonello Strážnická Tsatsa-Nikolovska, A.B. Baka, judecători și grefier al secțiunii E. Fribergh Fribergh După ce s-a pronunțat în camera Consiliului la 23 martie 2000, Tribunalul a adoptat, la această dată, procedura de la data inițială a cauzei, o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant italian, dl Datalo, reclamanta, a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la data de 17 noiembrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (precum și Convenția privind libertățile fundamentale). Cererea a fost înregistrată la 27 aprilie 1998 sub numărul de dosar 4096/98. Recurenta este reprezentată de domnul A. Buzzi, avocat la Roma. Guvernul italian ( este reprezentat de agentul său, dl U. Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. la marginea articolului 6 alineatul (1) din convenție, recurenta se plângea de durata unei proceduri civile. Curtea a declarat cererea admisibilă la 27 aprilie 1999. În urma unui schimb de corespondență, la 15 noiembrie 1999, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului 38 alineatul (1) litera (b) din convenție. La 4 ianuarie 2000 pentru guvern și la 29 noiembrie 1999 și 2 februarie 2000 pentru reclamantă, părțile au prezentat declarații formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. La 28 iunie 1991, reclamanta a formulat o acțiune în fața judecătorului judecător din Roma, funcționând ca judecător al muncii, în vederea obținerii plății sumelor datorate, în opinia sa, de către fostul său angajator, societatea la 4 iulie 1991, judecătorul a fixat prima audiere la 14 mai 1993. La acea dată, pârâta l-a informat pe judecător că fusese pusă în lichidare, iar instanța de judecată a fost rejudecată pentru punerea în discuție a lichidatorului falimentului. La 28 ianuarie 1994 a fost consacrată depunerii la grefa documentelor. La 4 martie 1994, judecătorul judecător de instanță a dispus punerea în discuție a securității sociale, iar cauza a fost rejudecată deoarece pârâta era absentă. 14 iulie 1994, 1994, pârâtele au fost declarate necorespunzătoare, iar judecătorul a acceptat audierea martorilor. La 6 februarie 1997, tribunalul a fost revocat din oficiu la 28 aprilie 1999. În data de 4 ianuarie 2000, grefierul a primit de la co-agentul guvernului italian în fața Curții următoarea scrisoare: declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei cu originea cererii nr. 4096/98, introdusă de M. Dattilo, guvernul italian îi oferă acesteia suma de 30 000 000 de lire italiene, dintre care 25 000 000 de lire italiene pentru daune morale și 5 000 000 pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, imediat după notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prezenta declarație ține seama de durata procedurii, dar nu include nicio evaluare cu privire la motivele care pot justifica o astfel de durată în dreptul intern. În plus, Ö Õ se angajează să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră, în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din convenție. La 29 noiembrie 1999 și 2 februarie 2000, grefierul a primit următoarea declarație semnată de recurenta J 25 000 000 000 pentru daune morale și 5 000 000 pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea nr. 4096/98 pe care am înaintat-o Curții Europene a Drepturilor Omului. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar că această declarație a fost soluționată definitiv. Această declarație a fost făcută în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție). Curtea este asigurată că regulamentul menționat se bazează pe respectarea drepturilor omului, așa cum le recunoaște Convenția sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Decide să șteargă cazul din rol ; Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 5 aprilie 2000, în conformitate cu art. 77 § 2 și 3 din Regulamentul Erik Fribergh Christos Rozakis Prezidențial

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă