LABROPOULOS contre la GRECE

Secțiunea a doua Cerere nr. 42968/98 prezentată de Ioannis LABROPOULOS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la noiembrie 2000 într-o cameră compusă din domnii A.B. Baka președinte C.L. Rozakis Bonello Strážnická domnii Lorenzen Fischbach Kovler judecători și de E. Fribergh, grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 8 mai 1998 și înregistrată la 26 august 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAPT Reclamantul este un resortisant grec, născut în 1928 și rezident în Atena.

El este magistrat pensionat. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În temeiul unei decizii comune a miniștrilor competenți, instanțelor competente li s-a acordat retroactiv un tratament suplimentar pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 1991 și 31 decembrie 1995. Acești magistrați trebuiau să primească acest supliment în cinci plăți anuale, care urmează să fie efectuate la 1 aprilie 1996, 1997, 1998, 1999 și 2000. Potrivit reclamantului, acesta trebuia să primească din oficiu mai mult de 80% din salariul suplimentar acordat întreprinderilor de asigurare a creditelor. Cu toate acestea, serviciul competent al Ministerului Finanțelor a respins o cerere din partea reclamantului în acest sens.

Reclamantul a făcut apel la decizia Ministerului de Finanțe în fața Curții de Conturi, care printr-o hotărâre din 18 aprilie 1996 (nr. 853/1996) a infirmat decizia respectivă și a stabilit cuantumul pensiei suplimentare care ar trebui acordată reclamantului. Ministrul de Finanțe a respins recursul ministrului în fața Curții de Conturi nr. 853/1996 în cadrul unei sesiuni plenare care, prin Hotărârea din 26 ianuarie 1998 (nr. 142/1998), a respins recursul ministrului. La origine, reclamantul s-a plâns că refuzul autorităților competente de a se conforma hotărârii nr. 142/1998 a Curții de Conturi nu și-a respectat dreptul la o protecție judiciară efectivă în ceea ce privește contestațiile referitoare la drepturile sale cu caracter civil.

Reclamantul susținea, de asemenea, că refuzul autorităților competente de a-i plăti pensia suplimentară de care a fost recunoscut titular, subminează dreptul său de a respecta bunurile garantate prin art. 1 din Protocolul (nr. 1) la data de 28 septembrie 2000, Curtea a primit următoarea declarație din partea reclamantului. Am luat cunoștință de declarația guvernului elen conform căreia este dispus să-mi plătească suma datorată în temeiul hotărârii Curții de Conturi și să mi-o plătească în șapte rate semestriale, începând cu ianuarie 2001, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 42968/95 pe care am înaintat-o Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, accept această propunere și renunț la orice pretenție împotriva statului grec cu privire la faptele care au stat la originea acestei cereri.

Declar cauza soluționată definitiv. Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. La 4 octombrie 2000, Curtea a primit următoarea declarație semnată de funcționarul guvernului declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei cu originea cererii nr. 42968/98, introdusă de domnul Labropoulos, guvernul elen propune să plătească acestuia suma datorată în temeiul hotărârii Curții de Conturi și să o plătească în șapte tranșe semestriale, începând cu ianuarie 2001. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție.

În lumina celor de mai sus, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenție, Curtea constată că litigiul a fost soluționat. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, DECIDE DE A RETRAGE RESPECTAREA ROLULUI Erik Fribergh András Baka Premier

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n° 42968/98 présentée par Ioannis LABROPOULOS contre la Grèce La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 9 novembre 2000 en une chambre composée de MM. A.B. Baka , président , C.L. Rozakis , G. Bonello , M me V. Strážnická , MM. P. Lorenzen , M. Fischbach , A. Kovler , juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 8 mai 1998 et enregistrée le 26 août 1998, Vu l’article 5 § 2 du Protocole n° 11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par le requérant, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant grec, né en 1928 et résidant à Athènes.

Il est magistrat à la retraite. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. En vertu d’une décision commune des ministres compétents, les magistrats d’active se sont vus accorder de manière rétroactive un supplément de traitement pour la période du 1 er décembre 1991 au 31 décembre 1995. Ces magistrats devaient recevoir ce supplément en cinq versements annuels, à effectuer le 1 er avril des années 1996, 1997, 1998, 1999 et 2000. Selon le requérant, celui-ci devait recevoir d’office – en vertu du code de pensions – un supplément de pension correspondant au 80 % du supplément de traitement versé aux magistrats d’active. Toutefois, le service compétent du ministère des Finances rejeta une demande du requérant à cet effet.

Le requérant interjeta appel de la décision du ministère des Finances devant la Cour des comptes, qui par un arrêt du 18 avril 1996 (n° 853/1996) infirma ladite décision et fixa le montant de la pension complémentaire qui devrait être accordée au requérant. Le ministre des Finances se pourvut en cassation contre l’arrêt n° 853/1996 devant la Cour des comptes siégeant en formation plénière qui, par un arrêt du 26 janvier 1998 (n° 142/1998), rejeta le pourvoi du ministre. Le requérant alléguait que l’Etat n’avait pas à ce jour exécuté l’arrêt n° 142/1998. GRIEFS 1. A l’origine, le requérant se plaignait du fait que le refus des autorités compétentes de se conformer à l'arrêt n 142/1998 de la Cour des comptes méconnaît son droit à une protection judiciaire effective s'agissant des contestations sur ses droits de caractère civil.

Il invoquait l'article 6 § 1 de la Convention. 2. Le requérant alléguait en outre que le refus des autorités compétentes de lui payer la pension complémentaire dont il a été reconnu titulaire, portait atteinte à son droit au respect de ses biens garanti par l'article 1 du Protocole n 1.

MOTIFS DE LA DECISION

Le 28 septembre 2000, la Cour a reçu la déclaration suivante de la part du requérant : « J’ai pris connaissance de la déclaration du gouvernement grec selon laquelle il est prêt à me verser la somme due en vertu de l’arrêt de la Cour des comptes et à me la payer en sept versements semestriels, à partir de janvier 2001, en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 42968/98 que j’ai introduite devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute prétention à l’encontre de l’Etat grec à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus.

En outre, je m’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention. » Le 4 octobre 2000, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par l’agent du Gouvernement : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 42968/98, introduite par M. Labropoulos, le Gouvernement grec offre de verser à celui-ci la somme due en vertu de l’arrêt de la Cour des comptes et de la payer en sept versements semestriels, à partir de janvier 2001. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. En outre, le Gouvernement s’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention.

» A la lumière de ce qui précède, conformément à l’article 37 § 1 de la Convention, la Cour constate que le litige a été résolu. Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1 in fine , la Cour n’a pas relevé de circonstances particulières touchant aux droits garantis par la Convention exigeant la poursuite de l’examen de la requête. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCIDE DE RAYER LA REQUÊTE DU RÔLE

. Erik Fribergh András Baka Greffier Président