Armellino împotriva Italiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA A CURȚII PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 51089/99 prezentată de Francesco Armellino împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 30 noiembrie 2000 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis, președintele B. Conforti, G. Bonello, V. Strážnická, P. Lorenzen, domnul Fischbach, domnul Tsatsa-Nikolovska, judecători și de E. Fribergh; grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 17 iulie 1998 și înregistrată la 20 septembrie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1953 și rezident în Faicchio (Benevent). Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Salvatore Forgione, avocat în Solopaca (Benevent).

La 16 mai 1995, reclamantul a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Benevent, în funcție de funcția de judecător al muncii, pentru a obține recunoașterea dreptului său la plata sumelor datorate în temeiul reevaluării monetare și a intereselor legate de o prestație socială deja lichidată. La 29 mai 1995, judecătorul judecător a stabilit prima audiere la 4 octombrie 1999. Data la care a avut loc încuviințarea a fost data din oficiu la 18 februarie 1999, iar apoi a fost data din oficiu la 1 iulie. 1999. În ziua respectivă, reclamanta a făcut observația că … În opinia reclamantului, durata procedurii în litigiu se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 16 mai 1995 și era încă în curs de desfășurare la 24 noiembrie 2000. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care a fost la această dată de peste cinci ani și șase luni pentru o instanță, nu îndeplinește cerința termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din convenție).

Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și care intră în litigiul pentru solicitant), și având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, cu majoritate, Declară cererea, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION DE LA COUR

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 51089/99 présentée par Francesco Armellino contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 30 novembre 2000 en une chambre composée de M. C.L. Rozakis, président , M. B. Conforti, M. G. Bonello, M me V. Strážnická, M. P. Lorenzen, M. M. Fischbach, M me M. Tsatsa-Nikolovska, juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 17 juillet 1998 et enregistrée le 20 septembre 1999 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1953 et résidant à Faicchio (Bénévent). Il est représenté devant la Cour par M e Salvatore Forgione, avocat à Solopaca (Bénévent).

Le 16 mai 1995, le requérant déposa un recours devant le juge d’instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, afin d’obtenir la reconnaissance de son droit au versement de sommes dues au titre de la réévaluation monétaire et des intérêts relatifs à une prestation sociale déjà liquidée. Le 29 mai 1995, le juge d’instance fixa la première audience au 4 octobre 1999. La date de l’audience fut avancée d’office au 18 février 1999, puis renvoyée d’office au 1 er juillet 1999. Le jour venu, la requérante fit observer qu’aucune communication n’avait été faite par le greffe aux parties et que, de ce fait, leurs dossiers n’avaient pu être déposés. A ce titre, la requérante sollicita un report de l’audience, le juge fit droit à cette demande et remit l’audience au 28 janvier 2000. Toutefois, cette audience fut renvoyée d’office au 24 novembre 2000. EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse.

Cette procédure a débuté le 16 mai 1995 et était encore pendante au 24 novembre 2000. Selon le requérant, la durée de la procédure, qui était à cette date de plus de cinq ans et six mois pour une instance, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond. Par ces motifs, la Cour, à la majorité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président