SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 51654/99 prezentate de Luciano Mezzetta împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor L'lai (secțiunea a treia), care are loc la 13 februarie 2001 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte Fuhrmann Kūris Tulkens Jungwiert Sir Nicolas Bratza Traja judecători Dolle grefiere de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus depusă la 3 decembrie 1997 și înregistrată la 6 octombrie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1945 și rezident în Lérici (La Spezia). Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Gino Ambrosini, avocat la Sarzana (La Spezia). La 11 mai 1989, reclamantul a numit pe domnii N. și D. în fața Tribunalului din Massa pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unei agresiuni. Din cele 15 audieri care au avut loc între 23 ianuarie 1990 și 25 ianuarie 1994, a fost prezentată o cerere a părților, două la cererea pârâtilor, șase la audierea martorilor și a reclamantului, trei landuri privind procedura penală care se încheiase cu o amnistie, două la cererea altor mijloace de probă și o amânare pentru a permite părților să își prezinte concluziile La data de 22 februarie 1994 a fost stabilită data de 11 noiembrie 1997. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la data de 25 august 1998, instanța a acceptat cererea reclamantului. Această procedură, care a început la 11 mai 1989 și a fost încheiată la 25 august 1998, a durat mai mult de nouă ani și trei luni pentru o instanță. Potrivit reclamantului, durata procedurii nu îndeplinește cerința termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din convenție). Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și care intră în litigiul pentru solicitant), și având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, S. Dolle J.-P. Costa Moduler Președinte
de la requête n° 51654/99
présentée par Luciano Mezzetta
contre l’Italie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 13
février
2001 en une chambre composée de
MM.
J.-P.
Costa
,
président
,
W.
Fuhrmann
,
P.
Kūris
,
M
me
F.
Tulkens
,
M.
K.
Jungwiert
,
Sir
Nicolas
Bratza
,
M.
K.
Traja
,
juges
,
et
de
M
me
S.
Dollé
,
greffière de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 3 décembre 1997 et enregistrée le 6
octobre
1999
;
Après avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant est un ressortissant italien, né en 1945 et résidant à Lerici (La Spezia). Il est représenté devant la Cour par M
e
Gino Ambrosini, avocat à Sarzana (La Spezia).
Le 11 mai 1989, le requérant assigna MM. N. et D. devant le tribunal de Massa afin d’obtenir réparation des dommages subis lors d’une agression.
La mise en état de l’affaire commença le 19 septembre 1989. Des quinze audiences qui eurent lieu entre le 23 janvier 1990 et le 25 janvier 1994, une fut remise à la demande des parties, deux à la demande des défendeurs, six concernèrent l’audition de témoins et du requérant, trois l’acquisition du dossier relatif à la procédure pénale qui s’était terminée par une amnistie, deux eurent trait à d’autres moyens de preuve et une fut reportée pour permettre aux parties de présenter leurs conclusions
; ce qu’elles firent le 22 février 1994. L’audience de plaidoiries devant la chambre compétente fut fixée au 11
novembre 1997.
Par un jugement du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 25 août 1998, le tribunal fit droit à la demande du requérant.
Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure, qui a débuté le 11 mai 1989 et s’est terminée le 25 août 1998, a duré plus de neuf ans et trois mois pour une instance.
Selon le requérant, la durée de la procédure ne répond pas à l’exigence du «
délai raisonnable
» (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse.
La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de «
délai raisonnable
» (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
, tous moyens de fond réservés.
J.-P. Costa
Greffière
Président