CtEDO 27.02.2001 Auto

AFFAIRE MARZINOTTO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
27.02.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE MARZINOTTO c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

Prima SECȚIUNE MARZINOTTO c. ITALIA (solicitarea nr. 44422/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 27 februarie 2001 DEFINIF 27/05/2001 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă înainte de publicarea versiunii sale definitive. În cauza Marzinotto c. Italia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din E. Palm, președinte al Comisiei Conforti Ferrari Bravo Gaukur Jörundsson Türmen Zupančič Panțiru judecători și domnul O La originea cauzei se află o cale de atac împotriva Republicii Italiene, printre care și un resortisant italian, dl Danilo Marzinotto, a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 30 mai 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ( Cererea a fost înregistrată la 13 noiembrie 1998 sub numărul de dosar 44422/98. Reclamantul este reprezentat de dl V. Claut, avocat la Pordenone. Guvernul italian ( La 19 octombrie 1983, reclamantul a atribuit societății E. în fața Tribunalului din Pordenone pentru a obține repararea daunelor suferite ca urmare a achiziționării a trei apartamente cu vicii de construcție, și anume 37 000 000 de lire italiene. În iunie 1984, judecătorul a ordonat o expertiză. Cele trei ședințe stabilite între 28 noiembrie 1984 și 24 aprilie 1985 au vizat raportul de competență. La 18 decembrie 1985, a fost pus în discuție domnul S., iar la 19 martie 1986 au fost puse sub semnul întrebării, de asemenea, dl I. și sindicatul coproprietății R. La 16 aprilie 1986, judecătorul a dispus o suplimentare de competență. noiembrie 1986 și 27 ianuarie 1988, șase dintre ele au vizat completarea de expertiză și una a fost amânată din oficiu. O ședință mai târziu, la 22 iunie 1988, reclamantul a solicitat o trimitere pentru a permite părților să încerce să ajungă la o soluționare pe cale amiabilă. La 20 iulie 1988, la data de 7 decembrie 1988, la cererea părților. La data de 26 ianuarie 1989, la data de 5 iulie 1988, tribunalul a fost amânat la data de 7 decembrie 1988 la cererea părților. Din cele cinci audieri stabilite între 19 aprilie și 19 iunie 1989, patru au fost depuse la cererea părților și una din cauza absenței acestora. Părțile și-au prezentat concluziile la 13 decembrie 1989 și au fost stabilite la 4 aprilie 1990. Prin hotărârea din 10 aprilie 1990, al cărei text a fost depus la grefa din 25 mai 1990, Tribunalul a acceptat parțial cererea reclamantului împotriva societății pârâte și a respins cererea împotriva părților terțe în cauză. La 12 septembrie 1990, pârâta a făcut apel la tribunalul din Trieste. La rândul său, reclamantul a făcut un apel incident. În martie 1991, consilierul de punere în funcțiune a suspendat executarea provizorie a sentinței Tribunalului de la Pordenone. La 6 mai 1991 a avut loc la tribunalul de prezentare a concluziilor. 1992. Printr-o ordonanță din aceeași zi, Curtea a redeschis punerea în funcțiune pentru audierea martorilor, care a fost făcută la 14 decembrie 1992. După două audieri dedicate depunerii la grefa de documente, la 24 mai 1993 părțile și-au prezentat din nou concluziile. În martie 1994, a avut loc ședința de pledoarii. Printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa la 19 aprilie 1994, curtea a dat dreptul la recursul societății E. și a constatat nulitatea cererii incidente a reclamantului. La 25 mai 1995, reclamantul a ocupat în casare. La data de 3 iulie 1997. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la gref la data de 23 mai 1995. În ianuarie 1998, Curtea a respins recursul recurentului. ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIE Reclamantul a susținut că durata procedurii a încălcat principiul "timpului rezonabil" astfel cum se prevede la art. 6 1 din Convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție, astfel cum s-a formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Curtea reamintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la cerința termenului rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 13. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprejm de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagubă 15. Reclamantul solicită 35 000 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 16. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 24 000 000 ITL pentru prejudiciul moral. Procedură și cheltuieli de judecată 17. Reclamantul solicită, de asemenea, 6 962 836 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 18. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30). În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 3 000 000 ITL în fața Curții și acordul cu reclamanta. Interese moratorii 19. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri era de 3,5 % l an. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, A spus că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 24 000 000 (24 milioane) lire italiene pentru daune morale și 3 000 000 (trei milioane) lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu de 3,5% l an de la expirarea acestui termen și până la plata Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 27 februarie 2001, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Michael O

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-02-27
0,98
AFFAIRE MARCHI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE MARCHI c. ITALIE (Requête n° 44443/98) ARRÊT STRASBOURG 27 février 2001 DÉFINITIF 27/05/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2001-02-27
0,97
AFFAIRE VISENTIN c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE VISENTIN c. ITALIE (Requête n° 44395/98) ARRÊT STRASBOURG 27 février 2001 DÉFINITIF 27/05/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2001-10-23
0,97
AFFAIRE PEZZUTO c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE PEZZUTO c. ITALIE (Requête n° 44529/98) ARRÊT STRASBOURG 23 octobre 2001 DÉFINITIF 23/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2001-02-27
0,97
AFFAIRE SALZANO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE SALZANO c. ITALIE (Requête n° 44404/98) ARRÊT STRASBOURG 27 février 2001 DÉFINITIF 04/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-02-27
0,97
AFFAIRE ARIVELLA c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ARIVELLA c. ITALIE (Requête n° 41805/98) ARRÊT STRASBOURG 27 février 2001 DÉFINITIF 27/05/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
Sursă