- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 10 mai 2023
- Stat pârât
- FRA
- Concluzia
- Affaire communiquée
Section Francaise de L'Observatoire International des Prisons împotriva Franței
Traducere în română Auto
Publicat la 30 mai 2023 SECȚIUNEA CINCICE A DOUA RĂSPUNSURI NR. 45769/22 SECȚIUNEA FRANCEZĂ A LÂNGĂRII INTERNAȚIONALE A PĂDĂRȚILOR contra Franței, introdusă la 19 septembrie 2022, comunicată la 10 mai 2023 Cererea se referă la termenele de executare a unei ordonanțe a judecătorului cu privire la detenția persoanelor încarcerate în centrul închisorii Remire-Montjoly (Guyane), la cererea asociației solicitante, secțiunea franceză a Observatorului Internațional al Închisoarelor (SPI), la măsurile în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție a persoanelor încarcerate în centrul închisorii din Remire-Montjoly (Guyane), precum și la refuzul acestui judecător de a obliga administrația În urma unei vizite a închisorii în octombrie 2018, Autoritatea generală a locurilor de privare de libertate (CGLPL) a publicat un raport privind suprapopularea și caracterul inuman și degradant al condițiilor de detenție la centrul penitenciar din Remire-Montjoly.
La 23 februarie 2019, judecătorul cu privire la escale, sesizat de recurentă pe baza articolului L. 521-2 din Codul de Justiție Administrativă, și-a exprimat dreptul de a solicita măsuri de îmbunătățire a condițiilor de detenție în această închisoare și de a prescrie administrației competente, în termen de șase luni de la notificarea ordonanței, să îi furnizeze un bilanț actualizat al acțiunilor întreprinse pentru executarea ordonanței sale. La 4 aprilie 2019, Consiliul de Stat, sesizat în apel, a infirmat unele dintre măsurile ordonate în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție, precum și somația de a comunica reclamantei cu privire la un bilanț al executării acestor măsuri pe motiv că nu este de competența instanței de a pune în sarcina administrației o astfel de obligație de informare.
După mai multe încercări, în zadar, pentru a obține de la administrația sau de la judecător informații actualizate cu privire la executarea ordonanței din 23 februarie 2019, recurenta a inițiat o ultimă acțiune împotriva refuzului primei de a-i comunica elemente și documente care atestă executarea ordinelor pronunțate în această ordonanță.
Prin decizia din 19 mai 2022, Consiliul de Stat și-a respins cererea cu privire la documentele care atestă executarea hotărârii judecătorului cu privire la Din scrierile în apărare ale gărzii sigiliului, ministrul justiției, reiese că SOPI a sesizat secțiunea din raport și din studiile Consiliului din 23 iunie 2021 cu privire la o cerere de executare a ordonanței judecătorești a tribunalului administrativ din Guyana din 23 februarie 2019. În cadrul acestei cereri, ministrul a prezentat observații la 30 iulie, 5 octombrie și 23 noiembrie 2021, însoțite de documente justificative, comunicate recurentei, în care a justificat obligația de executare a ordonanței. La 2 decembrie 2021, secțiunea raportului și a studiilor a efectuat clasificarea administrativă a cauzei, considerând că ordonanța era în curs de executare.
FISP susține, pe de o parte, că ordonanța judecătorului nu a fost executată integral și, pe de altă parte, că cererea sa de a fi informată trimestrial cu privire la durata executării nu a fost satisfăcută, fără a contesta faptul că toate documentele existente care atestă executarea acestei ordonanțe i-au fost transmise. Circumstanța ca această transmitere să aibă loc în cadrul procedurii de executare este fără incidență. În aceste condiții, cererea sa trebuie, în această măsură, privită ca fiind satisfăcută ulterior introducerii prezentului recurs. (3) Din cele menționate anterior, nu mai este necesar să se pronunțe asupra recursului SOPI în această măsură.
Cu privire la cererea de a trimite un bilanț trimestrial al măsurilor luate pentru punerea în aplicare a măsurilor ordonate în (6) În primul rând, dispozițiile art. L. 300-2 și L. 311-1 din Codul relațiilor dintre public și administrația na … În al doilea rând, pe de o parte, FISP nu dispune de nici o dispoziție invocată și nici de nici un principiu dreptul de a cere administrației pe care o stabilește un bilanț trimestrial al măsurilor luate pentru a asigura executarea unei ordonanțe de Õ pronunțată ca urmare a unei acțiuni mulțumite pe care a inițiat-o și de a obține comunicarea acesteia. Pe de altă parte, dacă se referă în această privință la un "drept la executare a hotărârilor judecătorești ", ordonanța judecătorului instanței administrative din Guyana din 23 februarie 2019 nu prevede nici stabilirea, nici comunicarea bilanțului trimestrial solicitat.
În consecință, forța obligatorie care se referă la această ordonanță nu îi dă dreptul, în orice caz, la această comunicare. (...) Invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din convenție, recurenta se plânge de executarea parțială și tardivă a ordonanței din 23 februarie 2019 și de lipsa unei proceduri efective pentru a obține executarea acesteia într-un termen rezonabil. De asemenea, din punctul de vedere al articolului 6 alineatul (1), Comisia susține că refuzul judecătorului de a obliga administrația în cauză să o țină la curent cu privire la starea de executare a acestei ordonanțe cu încălcarea dreptului său la executarea hotărârilor judecătorești.
• France 56176/18, 5618, 56232/18, 1 iulie 2021), reclamanta își poate exercita dreptul de a executa măsurile impuse de instanța de judecată și de a îmbunătăți condițiile de detenție la casa din Remire-Montjoly În cazul de față, au fost încălcate garanțiile prevăzute la art. 6 alineatul (1) din convenție și, în special, dreptul la executare a hotărârilor judecătorești ? În special, accesul la informații privind starea de fapt a executării ordinelor pronunțate de judecătorul instanței cu privire la chestiuni face parte integrantă din dreptul la executare a hotărârilor judecătorești garantate prin art. 6 din Convenție? Ce greutate ar trebui să acorde în acest caz calității recurentei, caracterului provizoriu al ordinelor pronunțate în raport cu acestea și constatărilor Curții în hotărârea J.M.B.
și altele c. Franța 9671/15 și 31 altele, § 219, 30 ianuarie 2020) potrivit cărora o parte din aceasta monitorizarea executării măsurilor pronunțate de judecătorul libertății ridică o serie de întrebări în ciuda existenței unor proceduri care vizează în mod clar eficiența hotărârii judecătorești Recurenta dispunea de un recurs efectiv, în sensul articolului 13 din convenție, pentru a contesta lipsa de executare a ordonanței din 23 februarie 2019?
Publié le 30 mai 2023
CINQUIÈME SECTION
Requête n o 45769/22
SECTION FRANCAISE DE L’OBSERVATOIRE INTERNATIONAL DES PRISONS
contre la France introduite le 19 septembre 2022 communiquée le 10 mai 2023
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne les délais d’exécution d’une ordonnance du juge des référés prescrivant, sur demande de l’association requérante, la section française de l’Observatoire international des prisons (SFOIP), des mesures en vue d’améliorer les conditions de détention des personnes incarcérées au centre pénitentiaire de la prison de Remire-Montjoly (Guyane) ainsi que le refus de ce juge d’obliger l’administration pénitentiaire à tenir la requérante informée de l’état d’exécution de ces mesures. À la suite d’une visite de la prison en octobre 2018, le Contrôleur général des lieux de privation de liberté (CGLPL) a publié un rapport faisant état de la surpopulation et du caractère inhumain et dégradant des conditions de détention au centre pénitentiaire de Remire-Montjoly.
Le 23 février 2019, le juge des référés, saisi par la requérante sur le fondement de l’article L. 521-2 du code de justice administrative, a fait droit à ses demandes d’ordonner des mesures de nature à améliorer les conditions de détention au sein de cette prison et de prescrire à l’administration pénitentiaire, dans un délai de six mois à compter de la notification de l’ordonnance, de lui fournir un bilan actualisé des actions prises pour exécuter son ordonnance. Le 4 avril 2019, le Conseil d’État, saisi en appel, a infirmé certaines des mesures ordonnées en vue de l’amélioration des conditions de détention ainsi que l’injonction tendant à la communication à la requérante d’un bilan de l’exécution de ces mesures au motif qu’il ne relève pas de l’office du juge des référés de mettre à la charge de l’administration une telle obligation d’information.
Après plusieurs tentatives, en vain, pour obtenir de l’administration ou du juge des informations actualisées sur l’exécution de l’ordonnance du 23 février 2019, la requérante a engagé un ultime recours contre le refus de la première de lui communiquer des éléments et documents attestant de l’exécution des injonctions prononcées dans cette ordonnance.
Par une décision du 19 mai 2022, le Conseil d’État a rejeté sa requête : « Sur les documents attestant de l’exécution de la décision du juge des référés : 2. Il ressort des écritures en défense du garde des sceaux, ministre de la justice, que la SFOIP a saisi la section du rapport et des études du Conseil d’Etat le 23 juin 2021 d’une demande tendant à obtenir l’exécution de l’ordonnance du juge des référés du tribunal administratif de la Guyane du 23 février 2019. Dans le cadre de l’instruction de cette demande, le ministre a produit des observations les 30 juillet, 5 octobre et 23 novembre 2021 accompagnées de pièces justificatives, communiquées à la requérante, dans lesquelles il justifie des diligences accomplies pour procéder à l’exécution de cette ordonnance.
Le 2 décembre 2021, la section du rapport et des études a procédé au classement administratif de l’affaire en considérant que l’ordonnance était en cours d’exécution. La SFOIP se borne à soutenir, d’une part, que l’ordonnance du juge des référés n’a pas été entièrement exécutée et, d’autre part, que sa demande tendant à être informée trimestriellement de l’avancement de cette exécution n’a pas été satisfaite, sans contester que l’ensemble des documents existants attestant de l’exécution de cette ordonnance lui ont été transmis. La circonstance que cette transmission soit intervenue dans le cadre de la procédure d’exécution est sans incidence. Dans ces conditions, sa demande doit, dans cette mesure, être regardée comme ayant été satisfaite postérieurement à l’introduction du présent pourvoi.
3. Il résulte de ce qui précède qu’il n’y a plus lieu de statuer sur le pourvoi de la SFOIP dans cette mesure. Sur la demande tendant à l’envoi d’un bilan trimestriel des mesures prises pour l’exécution des mesures ordonnées en référé : (...) 6. En premier lieu, les dispositions des articles L. 300-2 et L. 311-1 du code des relations entre le public et l’administration n’imposent pas à l’administration d’élaborer un document administratif dont elle ne disposerait pas pour faire droit à une demande de communication. 7. En second lieu, d’une part, la SFOIP ne tire d’aucune disposition invoquée ni d’aucun principe le droit d’exiger de l’administration qu’elle établisse un bilan trimestriel des mesures prises pour assurer l’exécution d’une ordonnance de référé rendue à la suite d’une action contentieuse qu’elle a engagée et d’en obtenir la communication.
D’autre part, si elle se prévaut à cet égard d’un " droit à l’exécution des décisions de justice ", l’ordonnance du juge des référés du tribunal administratif de la Guyane du 23 février 2019 ne prescrit ni l’établissement, ni la communication du bilan trimestriel réclamé. Par suite, la force obligatoire qui s’attache à cette ordonnance ne lui ouvre pas droit, en tout état de cause, à cette communication. (...) » Invoquant les articles 6 § 1 et 13 de la Convention, la requérante se plaint de l’exécution partielle et tardive de l’ordonnance du 23 février 2019 et de l’absence de procédure effective pour en obtenir l’exécution dans un délai raisonnable. Également sous l’angle de l’article 6 § 1, elle soutient que le refus du juge de contraindre l’administration pénitentiaire à la tenir informée de l’état d’exécution de cette ordonnance emporte violation de son droit à l’exécution des décisions de justice.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. L’article 6 § 1 de la Convention, dans sa branche civile, était-il applicable à la procédure suivie en l’espèce ? En particulier, au vu notamment de l’arrêt Association Burestop 55 et autres c. France (n os 56176/18, 56189/18, 56232/18, 1 er juillet 2021), la requérante peut-elle se prétendre titulaire d’un droit à l’exécution des mesures ordonnées par le juge des référés et visant à l’amélioration des conditions de détention à la maison d’arrêt de Remire-Montjoly ? 2. Dans l’affirmative, y a-t-il eu en l’espèce atteinte aux garanties de l’article 6 § 1 de la Convention et, en particulier, au droit à l’exécution des décisions de justice ? En particulier, l’accès aux informations concernant l’état d’avancement de l’exécution des injonctions prononcées par le juge des référés fait-il partie intégrante du droit à l’exécution des décisions de justice garanti par l’article 6 de la Convention ? Quel poids y- a- t-il lieu d’accorder à la qualité de la requérante, au caractère provisoire des injonctions prononcées en référé et aux constats de la Cour dans l’arrêt J.M .B.
et autres c. France (n os 9671/15 et 31 autres, § 219, 30 janvier 2020) selon lesquels d’une part « le suivi de l’exécution des mesures prononcées par le juge du référé-liberté pose un certain nombre de questions malgré l’existence de procédures qui visent clairement l’effectivité de la décision juridictionnelle » et, d’autre part, « la mise en œuvre des injonctions connaît des délais qui ne sont pas conformes avec l’exigence d’un redressement diligent » ? 3. La requérante disposait-elle d’un recours effectif, au sens de l’article 13 de la Convention, pour contester l’absence d’exécution de l’ordonnance du 23 février 2019 ?