CtEDO 26.04.2001 Auto

AFFAIRE ROTELLINI ET BARNABEI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
26.04.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ROTELLINI ET BARNABEI c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA ROTELLINI ȘI BARNABEI c. ITALIA (solicitarea nr. 40693/98) HOTĂRÂREA STRASBURG 26 aprilie 2001 DEFINIF 26/07/2001 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Rotellini și Barnabei c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președinte Conforti Bonello Strážnická dnii Lorenzen Fischbach Tsatsa-Nikolovska, judecători Fribergh grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 21 octombrie 1999 și 12 aprilie 2001, se rend l'hotărâre, adoptat la această ultimă dată procedura La originea cauzei se află o cerere (nr. 40693/98) îndreptată împotriva Italiei, dintre care doi resortisanți ai acestui stat, Maria Rosa Rotellini și dl Francesco Barnabei ( Februarie 1998 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor de la Iehova și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind drepturile fundamentale). Reclamanții sunt reprezentați de domnul L. și de domnul A. Rossi, avocați în baroul din L.A.quila. Guvernul italian (at'o') este reprezentat de agentul său, dl U. Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. Reclamanții au susținut în special că durata unei proceduri penale nu a îndeplinit obligația de termen rezonabil din partea instanței la 1 noiembrie 1998, data intrării în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenție (art. 2 din Protocolul nr. 11). (1) din regulament. În cadrul acesteia, camera însărcinată cu examinarea cauzei (art. 1 din Convenție) a fost constituită în conformitate cu art. 1 din regulament. Printr-o decizie din 21 octombrie 1999, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 10 septembrie 1992, reclamanții au emis o notă prin care au menționat faptul că X a scos plăcile din sertarele din arhivele Biroului Regional pentru dreptul la Studii Universitare (Istituto per il diritto allo Studio Universalio la 18 martie 1993, Biroul de Studii și Legislație al Consiliului Regional i-a cerut lui X să ramburseze suma de 226 La 17 aprilie 1993, tribunalul din L.A.quila a depus o plângere penală pentru calomnie împotriva reclamanților la poliția din L.A.quila. 10. Pe 19 și 27 noiembrie 1993, reclamanții au fost informați că acuzațiile au fost aduse împotriva lor pentru calomnie și au fost citați în fața reprezentantului Parchetului la 14 decembrie 1993 pentru o încercare de conciliere, care totuși nu a avut loc. 12. La 20 august 1997, procurorul a solicitat ca procedura să fie încheiată fără întârziere. 13. Printr-o decizie din 29 decembrie 1997, depusă la grefă în aceeași zi, judecătorul investigațiilor preliminare a acceptat această cerere. 1 din Convenție, care, în părțile relevante ale acesteia, este astfel formulată Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva ei (...). 15. Potrivit reclamanților, durata procedurii nu îndeplinește cerința termenului rezonabil Perioada care trebuie luată în considerare 16. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 19 noiembrie 1993 pentru reclamantă și la 27 noiembrie 1993 pentru reclamant, date la care părțile interesate au fost informate cu privire la acuzațiile pe care le-au comis. Prin urmare, aceasta a durat patru ani, o lună și zece zile pentru reclamantă și patru ani, o lună și două zile pentru solicitant. Caracterul rezonabil al duratei procedurii 18. Caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se face referire la circumstanțele cauzei și având în vedere criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente (a se vedea, printre altele, Hotărârile Pelioire și Sassi c. Franța [GC], nr. 25444/94, 67, CEDH 1999-II și Philis c. Grecia (nr. 2) din 27 iunie 1997, Rec., 1997-IV, p. 1083, § 35). 19. Curtea consideră că cauza nu a fost complexă. 20. 1993, data tentativei de conciliere, 20 august 1997, data la care procurorul a solicitat clasificarea urmăririlor penale. Nu există nicio explicație pertinentă a acestui termen de mai mult de trei ani și opt luni nu a fost dată de guvern. 21. Având în vedere comportamentul autorităților competente, Curtea consideră că nu se poate considera că un termen rezonabil poate fi considerat ca fiind de către guvern. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Guvernul consideră că suma solicitată este excesivă și consideră că simpla constatare a încălcării convenției ar oferi în sine o satisfacție echitabilă suficientă în sensul articolului 41. 26. Curtea consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral cert. În conformitate cu art. 41 din Convenție, Curtea decide să acorde suma totală de 6 000 000 de lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Interese moratorii 30. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri este de 3,5% l an. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA L Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 12 000 000 (doisprezece milioane) lire italiene fiecărui reclamant pentru daune morale și 6 000 000 (șase milioane) lire italiene pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată; întrucât aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu cu 3,5% l an începând cu Expirarea termenului respectiv și până la plată Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 26 aprilie 2001 în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul de procedură. Erik Fribergh Christos Rozakis Premier

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE BARTOLINI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE BARTOLINI c. ITALIE ( Requête n° 44458/98 ) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2001-04-26
0,97
AFFAIRE CANCELLIERI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE CANCELLIERI c. ITALIE (Requête n° 39997/98) ARRÊT STRASBOURG 26 avril 2001 DÉFINITIF 26/07/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE CASTROGIOVANNI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE CASTROGIOVANNI c. ITALIE (Requête n° 44448/98) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-04-26
0,97
AFFAIRE IARROBINO ET DE NISCO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE IARROBINO ET DE NISCO c. ITALIE (Requête n° 40662/98) ARRÊT STRASBOURG 26 avril 2001 DÉFINITIF 26/07/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-03-01
0,97
AFFAIRE MORELLI ET NERATTINI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MORELLI ET NERATTINI c. ITALIE (Requête n° 46973/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
Sursă