CtEDO 26.06.2001 Auto

AFFAIRE DINDAROGLU ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
26.06.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle (règlement amiable)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE DINDAROGLU ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

TURCIA (solicitarea nr. 26519/95) HOTĂRÂREA (reglementarea amiabilă) STRASBURG 26 iunie 2001 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Dindaro...lu și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din președintele Palm, dnii Ferrari Bravo Gaukur Jundsson Türmen Zupančič Panțegaru Maruste judecătorii Oldenhoyle grefier de secțiune După ce au intenționat în camera Consiliului la 17 octombrie 2000 și 7 iunie 2001, se pronunță în instanță la această ultimă dată, adoptat la această ultimă dată procedura La originea cauzei se află o cerere (nr. 26519/95) îndreptată împotriva Turciei și din care zece resortisanți ai acestui stat, dnii Mehmet Dindaro H. Ahmet Altekin, Nevzat Altekin, M. Sat Reclamanții sunt reprezentai de domnul Z. Aschçouilu Cákan, avocată în baroul din Ankara. Guvernul turc nu a desemnat un agent pentru procedura în fața Curții. Reclamanții susțin, pe teren la art. 6 alineatul (1) din Convenie, că procedura civilă privind cererea lor de încuviințare a avut o durată excesivă. În urma comunicării cererii de către Comisie, cauza a fost transferată Curții la 1 noiembrie 1998 în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție. La 17 octombrie 2000, după colectarea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 19 februarie 2001, după un schimb de corespondență, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului (b) din Convenție. La 10 aprilie 2001 și, respectiv, 1 martie 2001, guvernul și reprezentantul reclamanților au prezentat declarații oficiale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. La 28 noiembrie 1988, o rudă a reclamanților, a fost electrocutată ca urmare a unui accident cauzat de o linie de înaltă tensiune. Prin urmare, Parchetul Sundurlu (Chiorum) a deschis din oficiu o anchetă. Reclamanții au introdus o acțiune în despăgubire în fața Tribunalului de Mare Instanță (Asliye Hukuk Mahkemesi) d Compania de electricitate din Turcia (Türkiye Elektrik Kurumu , denumită în continuare " TEK mai") la 19 decembrie 1988, reclamanții au sesizat tribunalul în mare măsură cu o acțiune civilă împotriva TEK care intenționa să acorde despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de deficitul său. La 21 martie 1989, TEK și-a prezentat memoriul în apărare, reclamanții au răspuns la aceasta la 29 martie 1989. Prin hotărârea din 12 martie 1992, pe baza concluziilor raportului de competență prezentat în cadrul procedurii penale, instanța a respins cererea reclamanților și a constatat că răspunderea TEK nu a fost stabilită. 10. La 15 aprilie 1992, reclamanții au formulat un recurs împotriva hotărârii de primă instanță. Prin Hotărârea din 8 iulie 1993, Curtea de Casație a infirmat hotărârea de primă instanță și a considerat că instanța nu a luat în considerare răspunderea fără cusur a administrației. 12. Prin hotărârea din 30 iunie 1994, pe baza raportului din 3 ianuarie 1994, tribunalul l-a condamnat pe TEK să plătească reclamanților o despăgubire pentru prejudicii materiale și morale și să suporte cheltuielile și cheltuielile de judecată, precum și taxele judiciare. 13. La 6 septembrie 1994, oficiul de urmăriri penale al Direcției de Impozitare o recuperare a taxelor judiciare de la TEK. 14. La 26 noiembrie 1998, reclamanții au plătit Direcției de Impozitare taxele judiciare în locul TEK. 15. În urma notificării hotărârii, TEK a formulat un recurs în casation. 16. La 8 februarie 1999, Curtea de Casație a clasat parțial hotărârea de primă instanță. Curtea a constatat că valoarea prejudiciului material depășea cererea reclamanților. 17. Prin hotărârea din 28 martie 2000, Tribunalul de Mare Instanță a condamnat TEK să plătească reclamanților suma de 20 de milioane de lire turcești pentru prejudiciul material. 18. La 15 iunie 2000, Curtea de Casație a confirmat hotărârea menționată. ÎN DREPT 19. La 11 aprilie 2001, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului Declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 26519/95, guvernul turc propune ca următoarele cereri să fie depuse la Mehmet D În termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, această plată va fi soluționată definitiv. În plus, Ö Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö nu Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö nu nu Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö nu nu nu nu Observăm că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 26519/95 pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernul turc este pregătit să ne verse Mehmet D 1000 de franci francezi cu titlu de prejudiciu moral, precum și suma totală de 15 000 (cinsprezece mii) de franci francezi pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pe care le-am suportat, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acceptăm această propunere și, de asemenea, renunțăm la orice altă pretenție față de Turcia cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. În plus, ne angajăm să nu solicităm, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alin. (1) din Convenție. 21. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile [art. 39 din convenție]. Aceaceasta este asigurată că regulamentul menționat se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. 22. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE, hotărăște să șteargă cauza rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză, apoi comunicat în scris la 26 iunie 2001 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-07-17
0,97
AFFAIRE A.T. ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE A.T. ET AUTRES c. TURQUIE ( Requête n o 37040/97 ) ARRÊT STRASBOURG 17 juillet 2001 DÉFINITIF 17/10/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-07-17
0,97
AFFAIRE E.A. ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE E.A. ET AUTRES c. TURQUIE ( Requête n o 38379/97 ) ARRÊT STRASBOURG 17 juillet 2001 DÉFINITIF 17/10/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-07-10
0,97
AFFAIRE ÖZCELIK ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ÖZÇELIK ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n° 29425/95) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 10 juillet 2001 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Özçelik et autres c. Turquie, La Cour européenne des
CtEDO 2001-01-30
0,96
AFFAIRE CALKAN ET AUTRES c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ÇALKAN ET AUTRES c. TURQUIE ( Requête n° 19272/92 ) ARRÊT STRASBOURG 30 janvier 2001 DÉFINITIF 30/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-07-10
0,96
AFFAIRE ERTUGRUL c. TURQUIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ERTUĞRUL c. TURQUIE ( Requête n° 35849/97 ) ARRÊT (règlement amiable) STRASBOURG 10 juillet 2001 En l’affaire Ertuğrul c. la Turquie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant en une cham
Sursă