CtEDO 25.10.2001 Auto

AFFAIRE MANTINI c. ITALIE (n° 2)

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
25.10.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE MANTINI c. ITALIE (n° 2) (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA MANTINI c. ITALIA (nr. 2) Cerere nr. 44998/98 HOTĂRÂREA STRASBURG 25 octombrie 2001 DEFINIF 25/01/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Mantini c. Italia (nr. 2), Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( Ress președintele Pastor Ridruejo Caflisch Cabral Barreto V.H. B utkevych, judecătorii mei Vajić M. D el Tufo, judecător ad-hoc, și al dlui V. Berger grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 25 octombrie 2001, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o instanță îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant italian, Elisa Mantini a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la data de 9 august 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Lacundare și a Libertăților Fundamentale (precum și a Libertăților fundamentale) la data de 13 noiembrie 1998 cu numărul de dosar 4498/98. Recurenta este reprezentată de M. L. și M.A. Rossi, avocați din L'Aquila. Guvernul italian ( . a fost reprezentat de agentul său, dl Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. Curtea a declarat cererea admisibilă la 9 noiembrie 2000. La 22 ianuarie 1990, dl D. a numit Ministerul Poștei și Telecomunicațiilor în fața Tribunalului din L La 2 aprilie 1990, judecătorul a ordonat ca reclamanta, fostă proprietară a terenului expropriat, să fie informată la 6 iulie 1990. După cinci audieri, la 4 februarie 1993, părțile și-au prezentat concluziile, iar la 18 ianuarie 1995 s-a stabilit interdicția. Prin hotărârea din 5 aprilie 1995, al cărei text a fost depus la grefa din 22 aprilie 1995, Tribunalul a constatat incompetența sa și a indicat instanța de judecată din L aquila ca jurisdicție competentă. În iulie 1995, dl D. D. a reînceput procedura în fața instanței de apel din partea L.Aquila. La 14 noiembrie 1995, la 18 februarie 1997 s-a stabilit o audiere, iar la 5 mai 1998 s-a stabilit interdicția de a se pronunța pledoariile. printr-o hotărâre definitivă din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 18 august 1998. 1998, instanța a declarat inadmisibilă cererea de punere în discuție a reclamantei și a constatat dreptul dlui D. de a primi dreptul de a primi dreptul de a-și exercita competența de la pârât. ÎN JUST PRIVIND VIOLAȚIA ALA DE LA Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Prin urmare, Curtea reamintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la cerința termenului rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 13. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței termenului rezonabil. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. lira italiană (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 16. Curtea consideră că este necesar să se acorde recurentei 15 000 000 ITL pentru prejudiciul moral. Provizioane și cheltuieli de judecată 17. Recurenta solicită, de asemenea, 37 743 264 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 18. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se află stabiliți realitatea lor, necesitatea lor și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi citată anterior, § 30). În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 3 000 000 ITL pentru procedura în fața Curții și la data la care a fost acordată recurentei. Interese moratorii 19. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri a fost de 3,5% l an. DE CES, CURȚA, ÎN L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 15 000 000 (quinze milioane) lira italiană pentru daune morale și 3 000 000 (trei milioane) lira italiană pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu un interes simplu cu 3,5 % l an începând cu Expiră acest termen și până la plată Respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcută în limba franceză și apoi comunicată în scris la 25 octombrie 2001, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul Vincent Berger Georg Res Moduler Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-04-05
0,97
AFFAIRE MANTINI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MANTINI c. ITALIE (Requête n° 40978/98) ARRÊT STRASBOURG 5 avril 2000 En l’affaire Mantini c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : M. C. Rozakis,
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE MARI c. ITALIE (n° 2)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE MARI c. ITALIE (n° 2) ( Requête n° 49365/99 ) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2000-11-16
0,97
AFFAIRE CORSI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CORSI c. ITALIE (Requête n° 46527/99) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2000 DÉFINITIF 16/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-12-06
0,97
AFFAIRE GRASSI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE GRASSI c. ITALIE (Requête n° 44430/98) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE E.G. c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE E.G. c. ITALIE ( Requête n° 44480/98 ) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
Sursă