CtEDO 11.12.2001 Auto

AFFAIRE CARBONE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
11.12.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE CARBONE c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA CARBONE c. ITALIA (Cercetarea nr. 51702/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 11 decembrie 2001 DEFINITIVF 11/03/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. În cauza Carbone c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din domnii J-P. Costa Președintele Loucaide Bîrsan Jungwiert Butkevych Mularoni judecători L. Férari ravo, judecător ad-hoc și al domnului Dolle graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 20 noiembrie 2001, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant italian, domnul Augusto Carbone ( reclamantul a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 29 ianuarie 1998 în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (inclusiv Convenția de la Bologna). Cererea a fost înregistrată la 7 octombrie 1999 sub numărul de dosar 51702/99. Reclamantul este reprezentat de M Micolano, avocat la Bologna. Guvernul italian ( În plus, Curtea a declarat că cererea este admisibilă la 13 februarie 2001. La 1 iulie 1986, reclamantul l-a numit pe dl F., precum și compania sa de asigurări în fața Tribunalului din Bologna pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite în urma unui accident de circulație. Din cele cinci audieri care au avut loc între 13 ianuarie 1987 și 22 martie 1988, două au fost amânate din oficiu, una a vizat punerea în discuție a unei alte persoane și două au vizat cererea reclamantului pentru ca martorii să fie auziți. La 12 mai 1988, judecătorul a numit un expert, care a depus jurământul la 27 septembrie 1988. La 18 aprilie 1989, reclamantul a solicitat din nou admiterea martorilor, judecătorul a acceptat cererea sa și a fixat pentru audierea la tribunalul din 26 octombrie 1989. La data de 30 ianuarie 1990 a fost stabilită data de 9 octombrie 1990. Totuși, aceaceasta a fost amânată inițial de două ori la cererea părților până la 7 martie. 1991, apoi de două ori din oficiu, până la 19 septembrie 1991. În ziua următoare, judecătorul a fixat la cinstire în fața camerei competente la 23 iunie 1993; cu toate acestea, aceasta nu a avut loc decât la 14 februarie 1995, ca urmare a unei trimiteri din oficiu. Prin o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa la 3 iulie 1995, tribunalul i-a dat dreptul la cererea reclamantului și i-a acordat 31 422 La 30 octombrie 1995, compania de asigurări a făcut apel la tribunalul de apel din Bologna. Prima audiere a avut loc la 10 ianuarie 1996. Ședința de prezentare a concluziilor a avut loc la 13 martie 1996; la această dată, judecătorul a fixat în fața camerei competente o audiere de audiere a pledoariilor la 10 aprilie 1997. Printr-o hotărâre din 2 mai 1997, al cărei text a fost depus la grefă la 17 septembrie 1997, Curtea a reformulat parțial hotărârea de primă instanță și a acordat reclamantului 31 420 293 de lire italiene plus dobânda. ÎN DREPT PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) . . Perioada care trebuie luată în considerare a început la 1 iulie 1986 și s-a încheiat la 17 septembrie 1997. 10. Prin urmare, a durat mai mult de 11 ani și două luni pentru două instanțe. 11. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri față de cerința termenului rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 12. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței de termen rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Reclamantul solicită 50 000 000 de lire italiene (ITL) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 15. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 12 000 de euro (EUR) pentru prejudiciul moral. Procedură și cheltuieli de judecată 16. Reclamantul solicită, de asemenea, 5 892 600 ITL pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 17. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 2 000 EUR pentru procedura în fața Curții și acordul la care se acordă reclamantului. Interese moratorii 18. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri era de 3,5% l an. Prin aceste motive, Curtea, în L aceste sume vor fi majorate cu 3,5% l an de la expirarea acestui termen și până la plata acestora Respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 11 decembrie 2001, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul Dolle J.-P. Costa Module Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-11-16
0,97
AFFAIRE CARBONI c. ITALIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CARBONI c. ITALIE (Requête n° 46526/99) ARRÊT STRASBOURG 16 novembre 2000 DÉFINITIF 16/02/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2001-12-11
0,97
AFFAIRE SELVA c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SELVA c. ITALIE (Requête n° 51672/99) ARRÊT STRASBOURG 11 décembre 2001 DÉFINITIF 11/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2001-01-16
0,97
AFFAIRE PICCOLI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE PICCOLI c. ITALIE (Requête n° 47003/99) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2001 DÉFINITIF 16/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2001-12-06
0,96
AFFAIRE CAPRI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE CAPRI c. ITALIE (Requête n° 49319/99) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2001-01-16
0,96
AFFAIRE M.Q. c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE M.Q. c. ITALIE (Requête n° 46985/99) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2001 DÉFINITIF 16/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
Sursă