CtEDO 06.12.2001 Auto

AFFAIRE CAPRI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
06.12.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE CAPRI c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA CAUZA CAPRI c. ITALIA (solicitarea nr. 49319/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 6 decembrie 2001 DEFINITIVF 06/03/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Capri c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), care se află într-o cameră compusă din dnii Res președinte Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve judecători Ferrari Bravo, judecător ad hoc, și al domnului V. Berger grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 15 noiembrie 2001, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant italian, domnul Patrizia Capri ( reclamanta a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului la 16 martie 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (inclusiv Convenția privind Drepturile Omului). Cererea a fost înregistrată la 2 iulie 1999 sub numărul de dosar 49319/99. Recurenta este reprezentată de dl Massatani, avocat la Roma. Guvernul este reprezentat de agentul său, dl Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. Curtea (prima secțiune) a declarat cererea admisibilă la 28 noiembrie 2000. La 1 noiembrie 2001, Curtea și-a reformulat secțiunile [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită noii secțiuni. în fața judecătorului de instanță de la Roma, care acționează ca judecător al muncii, pentru a obține anularea concedierii sale și plata retribuțiilor datorate. Primele două audieri, din 13 iulie și 17 noiembrie 1993, au fost dedicate unei tentative de soluționare amiabilă. La 15 martie 1994, doi martori și pârâtul au fost audiați de judecătorul care a cerut părților să depună la grefă anumite documente și a trimis cazul înapoi la 14 iunie. 1994. La 19 iulie 1994, după o exmatriculare din oficiu, documentele solicitate au fost depuse, iar cauza a fost amânată până la 11 Ianuarie 1995 pentru a putea auzi un alt martor. Această audiere și cea din 4 aprilie 1995 au fost exmatriculate din cauza unei noi tentative de soluționare pe cale amiabilă. Ședințele din 13 decembrie 1995 și 12 iunie 1996 au fost amânate deoarece martorul nu s-a prezentat. Această audiere a avut loc la 14 iunie 1996. ianuarie 1997 când judecătorul a trimis cazul la 17 iunie 1997 și apoi la 24 februarie 1998 din cauza absenței unui alt martor. La ultima dată, judecătorul a ordonat recurentei să depună un document și apoi a fixat dezbaterile la 11 martie 1998. Prin intermediul unei hotărâri din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 8 mai 1998, judecătorul de instanță a primit parțial cererea reclamantei. În temeiul articolului 6 alineatul (1) din convenție, recurenta susține că durata procedurii nu a respectat principiul termenului rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Hotărârea privind această teză. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 15 iunie 1993 și s-a încheiat la 8 mai 1998. 10. Prin urmare, a durat mai mult de patru ani și zece luni pentru o instanță. 11. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri la obligația de termen rezonabil În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 12. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței de termen rezonabil În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 15. Curtea consideră că este necesar să se acorde recurentei 6 000 EUR pentru prejudiciu moral. Interese moratorii 16. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, rata legală a dobânzii aplicabilă în Italia la data adoptării prezentei hotărâri era de 3,5% l an. DE CES, CURTEA, ÎN L că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 6 000 EUR (șase mii de euro) pentru daune morale că această sumă va crește cu un interes simplu cu 3,5 % l an de la expirarea termenului respectiv și până la plata înapoiată cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 6 decembrie 2001, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Vincent Berger Georg Ress Modululer Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2002-03-28
0,98
AFFAIRE CAPRONI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE CAPRONI c. ITALIE (Requête n° 54291/00) ARRÊT STRASBOURG 28 mars 2002 DÉFINITIF 28/06/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
CtEDO 2001-10-25
0,97
AFFAIRE SPERA c. ITALIE (n° 2)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE SPERA c. ITALIE (n° 2) ( Requête n° 44487/98 ) ARRÊT STRASBOURG 25 octobre 2001 DÉFINITIF 25/01/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2001-12-06
0,97
AFFAIRE SILVESTRI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE SILVESTRI c. ITALIE (Requête n° 44400/98) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des reto
CtEDO 2001-12-06
0,97
AFFAIRE C.A.I.F. c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE C.A.I.F. c. ITALIE (Requête n° 49302/99) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2001-12-06
0,97
AFFAIRE GRASSI c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE GRASSI c. ITALIE (Requête n° 44430/98) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
Sursă