CtEDO 11.12.2001 Auto

AFFAIRE TARGI ET BIANCHI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
11.12.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE TARGI ET BIANCHI c. ITALIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA TARGI ȘI BIANCHI c. ITALIA (Cercetarea nr. 51656/99) HOTĂRÂREA STRASBURG 11 decembrie 2001 DEFINIF 11/03/2002 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Targi și Bianchi c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Palestinei (ACE secțiune), care se află într-o cameră compusă din Domnii J.-P. Costa președinte Loucaide Bîrsan Jungwiert Butkevych Mularoni judecători L. Férari ravo, judecător ad-hoc și al dlui Dolle graffière de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 20 noiembrie 2001, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată procedura A la originea cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene și dintre care cetățeni italieni, domnul meu Fabrizia Targi și Monica Bianchi ( L. De Mossi, avocat la Sienne. Guvernul italian (atlée) este reprezentat de agentul său, dl Leanza, și de co-agentul său, dl V. Esposito. Curtea a declarat cererea admisibilă la 13 februarie 2001. La 19 noiembrie 1988, recurentele i-au numit pe domnii O. și F. în fața Tribunalului din Livorne pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite, în special ca urmare a cumpărării unei clădiri a unei sechestre imobiliare pe care pârâtii s-au angajat să o elimine. Prima ședință a avut loc la 26 ianuarie 1989. Cele șapte audieri care au avut loc între această dată și 3 decembrie 1992 au implicat admiterea mijloacelor de probă, printre care audierea unui martor și a pârâtilor. Ultima audiere a fost prezentată la 17 iunie 1993, pentru a permite examinarea ultimei mărturii. În ziua următoare, la cererea părților, judecătorul a fixat la amînare prezentarea concluziilor la 7 aprilie. 1994. Cu toate acestea, această ședință a fost prezentată, la cererea Consiliului recurentelor, la 13 octombrie 1994. La această ședință, consiliile și-au prezentat concluziile, iar judecătorul a fixat încuviințarea pledoariilor la 11 mai 1999. Între timp, legea privind sezioni stralcio Întrucât a intrat în vigoare, președintele Tribunalului a atribuit cauza colegiului de magistrați însărcinat cu soluționarea celor mai vechi cazuri (sezione stralcio La 16 februarie 1999 a avut loc tentativa de soluționare a amiabilă, iar părțile și-au prezentat concluziile. La 8 iunie 1999, cauza a fost pronunțată în mod deliberat. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa 3 În noiembrie 1999, tribunalul i-a condamnat pe domnii O. și F. să plătească reclamanților 15 000 000 de lire italiene plus dobânzi. La 3 noiembrie 2000, domnul F. a luat cuvântul în fața Curții de Apel din Florența. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 10. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 19 noiembrie 1988 și procedura era încă în curs de desfășurare la 3 noiembrie 2000. 12. La această dată a durat mai mult de 11 ani și 11 luni pentru două instanțe. 13. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], nr. 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existența în Italia a unei practici contrare Convenției care rezultă dintr-o acumulare de neajunsuri față de obligația de termen rezonabil. În măsura în care Curtea constată o astfel de încălcare, această acumulare constituie o circumstanță agravantă a încălcării art. 6 alin. Întrucât a examinat faptele cauzei în lumina argumentelor părților și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde la cerința termenului rezonabil și că există încă o manifestare a practicii menționate anterior. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1). În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă decât imediat consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții pârâte, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Prejudiciul, cheltuielile și cheltuielile de judecată 16. Recurentele se adresează Curții pentru a stabili prejudiciul material și moral pe care l-ar fi suferit, precum și pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor interne și în fața Curții. 17. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge această cerere. În schimb, Curtea consideră că este necesar să se acorde fiecărui reclamant 12 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral 18. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (a se vedea, de exemplu, Hotărârea Bottazzi În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii naționale, consideră rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru procedura în fața Curții și acordă 750 EUR fiecărei recurente. Interese moratorii 19. Conform informațiilor de care dispune Curtea, rata d Interes legal aplicabil în Italia la data adoptării prezentei hotărâri a fost de 3,5% l an. PE CES MOTIVE, CURTEA, ÎN L 44 alineatul (2) din Convenție, 12 000 (doisprezece mii) de euro pentru daune morale și 750 (șapte sute cincizeci) de euro pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă de 3,5% l an de la expirarea acestui termen și până la plată Respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 11 decembrie 2001, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul Dolle J.-P. Costa Grefier Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-12-06
0,97
AFFAIRE BONACCI ET AUTRES c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE BONACCI ET AUTRES c. ITALIE (Requête n° 49313/99) ARRÊT STRASBOURG 6 décembre 2001 DÉFINITIF 06/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2001-03-01
0,96
AFFAIRE C.L. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE C.L. c. ITALIE (Requête n° 46980/99) ARRÊT STRASBOURG 1 er mars 2001 DÉFINITIF 01/06/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches d
CtEDO 2001-12-11
0,96
AFFAIRE BAIONI ET BADINI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE BAIONI ET BADINI c. ITALIE (Requête n° 51678/99) ARRÊT STRASBOURG 11 décembre 2001 DÉFINITIF 11/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2001-12-11
0,96
AFFAIRE P. ET M.O. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE P. et M.O. c. ITALIE (Requête n° 51692/99) ARRÊT STRASBOURG 11 décembre 2001 DÉFINITIF 11/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des ret
CtEDO 2001-12-11
0,96
AFFAIRE BELUZZI ET MANGILI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE BELUZZI ET MANGILI c. ITALIE (Requête n° 51661/99) ARRÊT STRASBOURG 11 décembre 2001 DÉFINITIF 11/03/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
Sursă