CASE OF THEMUDO BARATA AGAINST PORTUGAL

Rezoluția ResDH(2001)175 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 iunie 2001 în cazul Themudo Barata împotriva Portugaliei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 17 decembrie 2001 la ședința 775 a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Themudo Barata pronunțată la 21 iunie 2001 și transmisă Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 43575/98) împotriva Portugaliei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 15 septembrie 1998 în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl José Manuel Miranda Themudo Barata, un național portughez, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri civile; întrucât, în hotărârea sa din 21 iunie 2001, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Portugaliei va plăti reclamantului, la notificarea hotărârii, sumele de 750 000 de escudo portughezi în ceea ce privește prejudiciile morale și de 200 000 ecudo portughezi în ceea ce privește costurile și cheltuielile, și anume o sumă totală de 900 000 ecudo portughezi; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că socoteala unei cauze se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri după ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la 28 august 2001, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2001)175

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 21 June 2001

in the case of Themudo Barata against Portugal

(Adopted by the Committee of Ministers on 17 December 2001

at the 775

th

meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Themudo Barata case delivered on 21 June 2001 and transmitted to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 43575/98) against Portugal, lodged with the European Commission of Human Rights on 15 September 1998 under former Article 25 of the Convention by Mr José Manuel Miranda Themudo Barata, a Portuguese national, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain civil proceedings;

Whereas in its judgment of 21 June 2001 the Court, after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber;

Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Portugal would pay the applicant, upon notification of the judgement, the sums of 750 000 Portuguese escudos in respect of non-pecuniary damage and of 200 000 Portuguese escudos in respect of costs and expenses, namely a total sum of 900 000 Portuguese escudos;

Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking-out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2, of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that on 28 August 2001, within the time-limit agreed to under the terms of the friendly settlement, the government of the respondent state had paid the applicant the sums provided in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court’s judgment,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Portugal, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.