CASE OF SAWDEN v. THE UNITED KINGDOM

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE SAWDEN c. REGATUL UNIT (Declararea nr. 38550/97) JUDGMENTUL (Reglementare a Franței) STRASBOURG 12 martie 2002 În cazul Sawden c. Regatul Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința ca o Cameră compusă din: J.-P. Costa Președintele Sir Nicolas Bratza Loucaides Bîrsan Jungwiert Butkevych dna judecători Thomassen și dna S. Dollé După deliberarea în particular la 19 februarie 2002, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 38550/97) împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord depus la Comisia Europeană a Drepturilor Omului („Comisia”) în temeiul articolului 25 din Convenția pentru protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) de către un național al Regatului Unit, Dean Edward Sawden („reclamantul”), la 29 octombrie 1997. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții de către dna R. Lister, ofițer la Serviciul pentru Drepturile de Protecție Socială, Kingston-up-Hull. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C.A. Whowersley, Biroul pentru Externe și Commonwealth. Reclamantul s-a plâns că securitatea socială și legislația fiscală britanică au discriminat împotriva lui din motive de sex, în încălcarea articolului 14 din Convenția luată în conjuncție atât cu art. 8 din Convenție, cât și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. El s-a încălcat în continuare în temeiul articolului 13 din Convenția de a nu avea un remediu eficace în fața unei autorități naționale. La 8 iunie 1999, după obținerea observațiilor părților, Curtea (Secțiunea a treia) a declarat cererea admisibilă. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat componența secțiunilor sale (art. 25 § 1). Acest caz a fost atribuit secțiunea a doua nou compusă (art. 52 § 1). Între timp, la 22 august 2001, după schimbul de corespondență, grefierul a sugerat părților să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § (b) din Convenție. La 4 septembrie 2001 și la 14 septembrie 2001 Agentul Guvernului și, respectiv, reprezentantul reclamantului au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Soția reclamantului s-a căsătorit în iulie 1994. Soția și soția sa au avut doi copii, născuți în 1989 și 1992. Soția reclamantului a murit de cancer la 11 august 1997, în vârstă de 28 de ani. Soția reclamantului este administratorul proprietății soției sale defunte. Soția reclamantului a fost angajată ca asistent de magazin timp de patru ani și a contribuit cu aproximativ jumătate din venitul comun. Ea a plătit integral contribuțiile de securitate socială ca salariată, cu excepția cazului în care a renunțat la muncă pentru a-și îngriji copiii și a avut dreptul ulterior la credite de contribuție ca persoană incapabilă să lucreze. Soția sa a renunțat la muncă pentru a-și asista soția și a-și îngriji copiii în ianuarie 1997. La 8 septembrie 1997, reclamantul a solicitat Agenției de Beneficii pentru plata prestațiilor de securitate socială. El a solicitat beneficii echivalente cu cele la care o văduvă, al căror soț a murit în condiții similare cu cele ale dnei Sawden, ar fi avut dreptul, și anume plata unei văduve și a unei obligații a mamei văduve, plătite în temeiul Legii privind securitatea socială și beneficiile din 1992 („Legea din 1992”). Prin scrisoarea din 24 septembrie 1997, Agenția de Beneficii a informat reclamantul că nu are dreptul la niciunul dintre banii pe care i-a solicitat. Reclamantul a depus un recurs nesfârșit împotriva acestei decizii la 2 octombrie 1997. 10. Reclamantul a dorit să-și crească venitul și să continue să aibă grijă de copiii săi cu timpul de muncă parțial. Cu toate acestea, în conformitate cu normele privind sprijinul veniturilor, orice venit de peste 15 GBP pe săptămână ar fi dedus din beneficiul său. Nivelul de viață al familiei sale a fost astfel stabilit într-un nivel scăzut până când circumstanțele s-au schimbat pentru a-i permite să se reîntoarcă la muncă cu timp integral. În cazul în care reclamantul ar fi avut dreptul să primească prestații de securitate socială echivalente cu cele la care o femeie în situații similare ar fi avut dreptul, el ar fi putut lucra parțial și ar fi beneficiat de beneficii de aproximativ 85 GBP pe săptămână. El ar fi primit, de asemenea, o în afara plății văduvei de 1000 GBP. 11. În conformitate cu Legea privind reforma socială și pensiile din 1999 a fost disponibilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei, la 9 aprilie 2001. HOTĂRÂREA 12. La 4 septembrie 2001, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Regatului Unit oferă să plătească 1 000 GBP dlui Dean Edward Sawden în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 38550/97. Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. Guvernul se angajează în continuare să nu solicite trimiterea cazului către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 13. La 14 septembrie 2001, Curtea a primit de la reprezentantul reclamantului următoarea declarație semnată de el: „Not că Guvernul Regatului Unit este pregătit să-mi plătească o sumă totală de 1000 GBP care acoperă atât prejudiciu material, cât și costuri morale, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cererii nr. 38550/97 în așteptarea Curții. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații în ceea ce privește Regatul Unit în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că acest caz este stabilit cu siguranță. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins. În plus, mă asum să nu solicit trimiterea cauzei către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 14. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și legislația modificată (art. 11 de mai sus). Se constată că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții). 15. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. Pentru aceste motive, CURTEA UNANIMOUS DECIZE să scoată cazul din listă; ia notă de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere. Efectuată în engleză și notificată în scris la 12 martie 2002, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

CASE OF

SAWDEN v. THE UNITED KINGDOM

(Application no. 38550/97)

JUDGMENT

(Friendly Settlement)

STRASBOURG

12 March 2002

In the case of Sawden v. the United Kingdom,

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting as a Chamber composed of:

Mr

J.-P.

Costa

,

President

,

Sir

Nicolas

Bratza

,

Mr

L.

Loucaides

,

Mr

C.

Bîrsan

,

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

V.

Butkevych

,

Mrs

W.

Thomassen

,

judges

,

and Mrs S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 19 February 2002,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application (no.

38550/97) against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland lodged with the European Commission of Human Rights (“the Commission”) under former Article 25 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by an United Kingdom national, Dean Edward Sawden (“the applicant”), on 29 October 1997.

2.

The applicant was represented before the Court by Ms R. Lister, an officer at the Welfare Rights Service, Kingston-upon-Hull. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

C.A.

Whomersley, Foreign and Commonwealth Office.

3.

The applicant complained that British social security and tax legislation discriminated against him on grounds of sex, in breach of Article

14 of the Convention taken in conjunction with both Article 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. He further complained under Article 13 of the Convention of not having had an effective remedy before a national authority.

4.

On 8 June 1999, after obtaining the parties’ observations, the Court (Third Section) declared the application admissible. On 1 November 2001 the Court changed the composition of its Sections (Rule 25 § 1). This case was assigned to the newly composed Second Section (Rule 52 §

1).

5.

In the meantime, on 22 August 2001, after an exchange of correspondence, the Registrar suggested to the parties that they should attempt to reach a friendly settlement within the meaning of Article 38 §

1

(b) of the Convention. On 4 September 2001 and on 14 September 2001 the Agent of the Government and the applicant’s representative respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case.

THE FACTS

6.

The applicant married in July 1994. The applicant and his wife had two children, born in 1989 and 1992. The applicant’s wife died of cancer on 11 August 1997, aged 28 years. The applicant is the administrator of his late wife’s estate.

7.

The applicant’s wife was employed as a shop assistant for four years and contributed about half of their joint income. She paid full social security contributions as an employed earner, except when she gave up work to care for their children and was subsequently entitled to contribution credits as a person who was incapable of work. The applicant gave up work to nurse his wife and care for their children in January 1997.

8.

On 8 September 1997 the applicant applied to the Benefits Agency for the payment of social security benefits. He applied for benefits equivalent to those to which a widow, whose husband had died in similar circumstances to those of Mrs Sawden, would have been entitled, namely a Widow’s Payment and a Widowed Mother’s Allowance, payable under the Social Security and Benefits Act 1992 (“the 1992 Act”).

9.

By a letter dated 24 September 1997, the Benefits Agency informed the applicant that he was not entitled to any of the money he had claimed. The applicant lodged an unsuccessful appeal against this decision on 2

October 1997.

10.

The applicant wished to increase his income and continue to care for his children by working part time. However, under Income Support Rules any earnings over GBP 15 per week would be deducted from his benefit. His family’s standard of living was thus effectively fixed at a low level until circumstances changed to allow him to return to full time work. If the applicant had been entitled to receive social security benefits equivalent to those to which a woman in similar circumstance to himself would have been entitled, he could have worked part time and would have received benefits of around GBP 85 per week. He would also have received a one off Widow’s Payment of GBP 1,000.

11.

Under the Welfare Reform and Pensions Act 1999 bereavement benefits became available to both men and women as of 9 April 2001.

THE LAW

12.

On 4 September 2001 the Court received the following declaration from the Government:

“I declare that the Government of the United Kingdom offer to pay GBP 1,000 to Mr Dean Edward Sawden with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 38550/97. This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months from the date of delivery of the judgment by the Court pursuant to the Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case.

The Government further undertake not to request the reference of the case to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”

13.

On 14 September 2001 the Court received from the applicant’s representative the following declaration signed by him:

“I note that the Government of the United Kingdom are prepared to pay me a sum totalling GBP 1,000 covering both pecuniary and non-pecuniary damage and costs with a view to securing a friendly settlement of application no. 38550/97 pending before the Court.

I accept the proposal and waive any further claims in respect of the United Kingdom relating to the facts of this application. I declare that the case is definitely settled.

This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached.

I further undertake not to request the reference of the case to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after the delivery of the Court’s judgment.”

14.

The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention) and the amended legislation (paragraph 11 above). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).

15.

Accordingly, the case should be struck out of the list.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

1.

Decides

to strike the case out of the list;

2.

Takes note

of the parties’ undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber.

Done in English, and notified in writing on 12 March 2002, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

S.

Dollé

J.-P.

Costa

Registrar

President