- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 28 martie 2002
- Stat pârât
- ITA
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Sergio Ferrari împotriva Italiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA A TREIA CAUZA SERGIO FERRARI c. ITALIA (solicitarea nr. 54287/00) HOTĂRÂRE (reglementare amiabilă) STRASBURG 28 martie 2002 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă.
În cauza Sergio Ferrari c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto . Ferrari Bravo, Kūris Zupančič Hedigan Traja judecători și a domnului V. Berger grefier de secțiune După ce a deliberat în camera de consiliu la 7 martie 2002, înmânarea hotărârii în litigiu, adoptat la această dată de procedură A la data de origine a cauzei se află o cerere îndreptată împotriva Republicii Italiene și dintre care un resortisant italian, domnul Sergio Ferrari ( La 10 februarie 1998, în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Comisia Europeană pentru Drepturile Omului a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului, în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la data de 25 ianuarie 2000, cu numărul de dosar 54287/00.
Reclamantul este reprezentat de dl Rigoni, avocat la Brescia. Guvernul italian ( La 12 aprilie 2001. La 1 noiembrie 2001, Curtea și-a reformulat secțiunile (art. 25 § 25 §). 1 din regulament. Această cerere a fost atribuită noii secțiuni. La 28 ianuarie 2002, după un schimb de corespondență, grefierul secțiunii a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul art. 38 alin. (1) lit. (b) din Convenție. La 22 februarie 2002 și, respectiv, 7 februarie 2002, guvernul și reclamantul au prezentat declarații oficiale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei. La 26 martie 1976, reclamantul a introdus o acțiune în fața Curții de Conturi pentru a obține anularea deciziei ministrului Apărării prin care a refuzat să îi acorde o pensie, pe motiv că incapacitatea sa nu se datora exercitării funcțiilor sale în timpul serviciului său militar.
La 24 aprilie 1981, acțiunea a fost comunicată procurorului general în apropierea Curții de Conturi. În temeiul Legii nr. 19/94, de înființare a camerelor regionale ale Curții de Conturi, cauza a fost transmisă Camerei Regionale Lombardia, iar președintele camerei respective a stabilit data la care a avut loc la 20 iunie 1997. printr-o ordonanță din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la data de 8 iunie 1997. Octombrie 1997, camera regională a solicitat Spitalului General Regional din Milano să efectueze o expertiză medicală. La 18 iulie 1998, reclamantul a prezentat spitalului respectiv o cerere de efectuare a expertizei. La 16 martie 1999, Camera Regională l-a informat pe reclamant că spitalul trebuia să-i transmită raportul de expertiză.
La 13 iulie 1999, Camera Regională l-a informat pe reclamant că încuviințarea era prevăzută pentru 6 octombrie 1999. 11. Prin Hotărârea din 6 octombrie 1999, al cărei text a fost depus la grefa din 30 octombrie 1999, La 22 februarie 2002, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație. În vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei care a generat cererea nr. 54287/00 formulată de dl Sergio Ferrari, guvernul italian propune ca aceasta să plătească suma de 40 000 În termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, această plată va fi soluționată definitiv. Această declarație ține seama de durata procedurii, dar nu conține nicio apreciere a motivelor care pot justifica o astfel de durată în dreptul intern.
În plus, Ö Õ Õ Õ Ö Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Õ Õ Õ Õ Ö Ö Õ Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Õ Ö Ö Ö Ö Ö Õ Õ Ö Õ Õ Õ Õ Ö Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Õ Õ Õ Õ Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Ö Õ La 7 februarie 2002, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de consiliul reclamantului J a luat cunoștință de declarația guvernului italian conform căreia este dispus să-mi plătească suma de 40 000 000 (cvarant milioane) lire italiene, adică 20 658,28 EUR (88 de mii 58 de euro 28 de cenți), în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei Sergio Ferrari c. Italia având originea cererii nr. 54287/00 pe care am înaintat-o Curții Europene a Drepturilor Omului.
Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar că această declarație a fost soluționată definitiv. Această declarație a fost făcută în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. În plus, eu sunt dispus să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție. 14. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile (art. 39 din convenție). Aceaceasta este asigurată că acest regulament se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură].
Prin aceste motive, Curtea, la L.UNANIMITATE, hotărăște să șteargă cauza rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză, apoi comunicat în scris la 28 martie 2002, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul Vincent Berger Georg Res Modululer Președinte
TROISIÈME SECTION
AFFAIRE SERGIO FERRARI c. ITALIE (Requête n° 54287/00) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 28 mars 2002 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Sergio Ferrari c. Italie, La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de : MM. G. Ress , président , I. Cabral Barreto , L . Ferrari Bravo, P. Kūris , B. Zupančič , J. Hedigan , K. Traja , juges , et de M. V. Berger , greffier de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 7 mars 2002, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE
A l’origine de l’affaire se trouve une requête dirigée contre la République italienne et dont un ressortissant italien, M. Sergio Ferrari (« le requérant »), avait saisi la Commission européenne des Droits de l’Homme le 10 février 1998 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (« la Convention »). La requête a été enregistrée le 25 janvier 2000 sous le numéro de dossier 54287/00.
Le requérant est représenté par M e M. Rigoni, avocat à Brescia. Le gouvernement italien (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. U. Leanza, et par son coagent, M. V. Esposito.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée d’une procédure civile. La Cour (première section) a déclaré la requête recevable le 12 avril 2001.
Le 1 er novembre 2001, la Cour a recomposé ses sections (article 25 § 1 du règlement). La présente requête a été attribuée à la nouvelle troisième section.
Le 28 janvier 2002, après un échange de correspondance, le greffier de section a proposé aux parties la conclusion d’un règlement amiable au sens de l’article 38 § 1 b) de la Convention. Les 22 février 2002 et 7 février 2002 respectivement, le Gouvernement et le requérant ont présenté des déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. EN FAIT
Le 26 mars 1976, le requérant introduisit un recours devant la Cour des comptes afin d’obtenir l’annulation de la décision du ministre de la Défense refusant de lui accorder une pension, au motif que son infirmité n'était pas due à l'exercice de ses fonctions pendant son service militaire.
Le 24 avril 1981, le recours fut communiqué au procureur général près la Cour des comptes.
En vertu de la loi n° 19/94, instituant les chambres régionales de la Cour des comptes, l’affaire fut transmise à la chambre régionale de Lombardie et le président de ladite chambre fixa la date de l’audience au 20 juin 1997.
Par une ordonnance du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 8 octobre 1997, la chambre régionale demanda à l'hôpital général régional de Milan d'effectuer une expertise médicale. Le 18 juillet 1998, le requérant présenta à ledit hôpital une demande tendant à ce que l'expertise soit effectuée. La visite médicale eut lieu le 12 janvier 1999.
Le 16 mars 1999, la chambre régionale informa le requérant de ce que l’hôpital devait encore lui transmettre le rapport d’expertise. Le 13 juillet 1999, la chambre régionale informa le requérant que l’audience était prévue pour le 6 octobre 1999.
Par un arrêt du 6 octobre 1999, dont le texte fut déposé au greffe le 30 mai 2000, la chambre régionale fit en partie droit à la demande du requérant. EN DROIT
Le 22 février 2002, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 54287/00 introduite par M. Sergio Ferrari, le gouvernement italien offre de verser à celui-ci la somme de 40 000 000 (quarante millions) lires italiennes, soit 20 658,28 euros (vingt mille six cent cinquante-huit euros vingt-huit centimes), dans les trois mois à compter de la notification de l’arrêt de la Cour rendu conformément à l’article 39 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. La présente déclaration tient compte de la durée de la procédure mais ne comporte aucune appréciation des raisons qui peuvent justifier une telle durée en droit interne. En outre, le Gouvernement s’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre en vertu de l’article 43 § 1 de la Convention. »
Le 7 février 2002, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par le conseil du requérant : « J’ai pris connaissance de la déclaration du Gouvernement italien selon laquelle il est prêt à me verser la somme de 40 000 000 (quarante millions) lires italiennes, soit 20 658,28 euros (vingt mille six cent cinquante-huit euros vingt-huit centimes), en vue d’un règlement amiable de l’affaire Sergio Ferrari c. Italie ayant pour origine la requête n° 54287/00 que j’ai introduite devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de l’Italie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus. En outre, je m’engage à ne pas demander, après le prononcé de l’arrêt, le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre conformément à l’article 43 § 1 de la Convention. »
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ce règlement s’inspire du respect des droits de l’homme, tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement).
Partant, il convient de rayer l’affaire du rôle. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ, 1. Décide de rayer l’affaire du rôle ; 2. Prend acte de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre. Fait en français, puis communiqué par écrit le 28 mars 2002, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement . Vincent Berger Georg Ress Greffier Président