CtEDO 11.04.2002 Auto

CASE OF ANGELOPOULOS v. GREECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
11.04.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 6-1;Non-pecuniary damage - financial award;Costs and expenses (domestic proceedings) - claim dismissed;Costs and expenses partial award - Convention proceedings
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF ANGELOPOULOS v. GREECE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

Reclamanții sunt co-proprietenții unei parcele de teren din Drafi. Adjacent la parcela lor, dar separat de un drum, există trei parcele de teren deținute de o cooperativă de funcționari ai Ministerului Agriculturii, dl M și, respectiv, dl Y. La 11 mai 1974, o zonă care include cele trei parcele de teren în cauză a fost inclusă în planul orașului. În septembrie 1977, s-a eliberat o decizie privind limitele exacte ale suprafeței acoperite de planul orașului. La 1 iunie 1989, reclamanții au obținut un permis de reconstrucție a unei case pe pădurile lor. La 15 februarie 1992, inspectorul pădurilor a solicitat autorităților să revoce autorizația de reconstrucție a reclamanților pe motiv că parcela lor de teren se afla într-o zonă pădure. La 20 februarie 1992, primul reclamant a depus la Consiliul de stat o cerere de revizuire judiciară a cererii inspectorului pădurilor. 10. La 6 aprilie 1993, primul reclamant a depus la Consiliul de stat o cerere de revizuire judiciară a unei serii de acte în esență care pregătesc modificarea planului orașului din 11 mai 1974. 11. La 19 iulie 1993, autoritățile au propus o modificare a planului orașului. Reclamanții au contestat. 12. La 12 ianuarie 1994, autoritățile au informat reclamanții că nu au dreptul la compensații pentru expropriarea unei părți a parcelei lor de teren care ar rezulta din modificarea planului orașului din 19 iulie 1993. Prin urmare, expropriarea în cauză nu a fost revocată. 13. La 31 ianuarie 1994, prefectul a decis că parcela de teren a reclamanților face parte dintr-o zonă care ar trebui transformată într-o pădure. 14. La 22 aprilie 1994, reclamanții au solicitat Consiliului de Stat pentru revizuirea judiciară a refuzului autorităților de a revoca planul de expropriare. La 5 mai 1994, prefectul a emis o a doua decizie care a determinat că parcela de teren a reclamanților face parte dintr-o zonă care ar trebui transformată într-o pădure. 16. La 4 iulie 1994, reclamanții au solicitat Consiliului de Stat să revizuiască judiciară decizia prefectului din 5 mai 1994. Procedurile sunt încă în așteptare. 17. La 2 noiembrie 1994, reclamanții au solicitat revizuirea judiciară a deciziei prefectului din 31 ianuarie 1994. Acțiunea este încă în așteptare. 18. La 2 octombrie 1995, șeful districtului (periferis) a emis o decizie care confirmă deciziile din 31 ianuarie 1994 și 5 mai 1994 ale prefectului. La 27 noiembrie 1995, reclamanții au solicitat Consiliului de Stat pentru revizuirea judiciară a acestei decizii. 19. La 12 septembrie 1996, reclamanții au intervenit în procedura inițiată în Consiliu de Stat de către cooperarea împotriva inspectorului pădurilor. 20. La 9 iulie 1997, Consiliul de stat, la cererea ministrului, a examinat un proiect de decret cu o nouă propunere de modificare a planului municipal. 21. La 15 mai 1998 Y a obținut un nou permis de construcție. La 1 octombrie 1998, reclamanții au solicitat Consiliului de stat pentru revizuirea judiciară a deciziei relevante. La 5 ianuarie 1994, primul reclamant a prezentat observații suplimentare pentru revizuirea judiciară a modificării planului orașului. Consiliul de stat a stabilit data ședinței pentru 7 decembrie 1994, dar în această dată a hotărât să suspende cazul până la 5 aprilie 1995 și apoi până la 29 noiembrie 1995 și 8 mai 1996. La 22 aprilie 1996, reclamantul a prezentat observații noi prin care a declarat că a contestat, de asemenea, un alt act, decretul prezidențial care a aprobat modificarea planului municipal. În plus, primul reclamant a respins argumentele cooperativei (care au intervenit în cadrul procedurii în favoarea statului la 22 martie 1995) și a prezentat treizeci și nouă documente noi pentru a fi examinate de Consiliul de stat. 23. Prin urmare, ședința a fost suspendată din nou până la 18 decembrie 1996 și apoi până la 8 ianuarie 1997, 12 martie 1997, 21 mai 1997 și 15 octombrie 1997. La 25 septembrie 1997 și din nou la 6 octombrie 1997, reclamantul a prezentat observații și dovezi suplimentare. La 13 octombrie 1997, el a contestat judecătorul raportor și un alt judecător al consiliului de stat și, prin urmare, a fost suspendată audierea până la 5 noiembrie 1997. În acea dată, Consiliul de stat a respins provocarea. 24. La 19 noiembrie 1997, primul reclamant a prezentat observații suplimentare și dovezi suplimentare. 25. La 29 iunie 1998, Consiliul de stat a respins cererea primului reclamant (decizia nr. 2777/1998) din cauza faptului că „actele pregătitoare” nu au putut fi contestate. La 27 octombrie 1998, reclamantul a solicitat redeschiderea procedurii privind aplicarea sa din 6 aprilie 1993, din cauza faptului că Consiliul de stat nu a luat în considerare anumite documente care lipseau din dosar. 27. La 26 martie 1999, Președintele Camerei A cincea a Consiliului de stat a hotărât că cererea va fi auzită la 20 octombrie 1999. Astfel, Consiliul de stat a acordat reclamantului cererea de aderare la această cerere la cererea pe care a depus-o la soția sa la 22 aprilie 1994. La 29 septembrie 1999, reclamantul a prezentat observații cu privire la această ultimă cerere. La 20 octombrie 1999, cazul a fost suspendat până la 2 februarie 2000. Cu toate acestea, la 17 ianuarie 2000, judecătorul raportor a demisionat și Consiliul de Stat a suspendat examinarea cazului până la 17 mai 2000. În acea dată a fost numit un nou judecător raportor și audierea stabilită la 22 noiembrie 2000. În această dată, Consiliul de stat a suspendat examinarea cazului până la 13 decembrie 1995, 5 iunie 1996, 13 noiembrie 1996, 2 aprilie 1997, 24 septembrie 1997 și 8 aprilie 1998. Potrivit Guvernului, aceste amânări au fost decise de Consiliu de Stat în conformitate cu reclamanții care au vrut ca Consiliul de Stat să ia în considerare în primul rând cererea lor introdusă la 6 aprilie 1993. 29. La 2 decembrie 1998, ședința a fost suspendată din nou deoarece judecătorul raportor a fost în concediu sabbatic. Prin urmare, judecătorul președinte a desemnat un alt judecător de raportare și a suspendat examinarea cazului până la 12 mai 1999 30. Având în vedere noua dată a ședinței, reclamanții au prezentat observații suplimentare prin care au contestat încă trei acte, în plus față de cele indicate în aplicarea lor din 22 aprilie 1994. În consecință, ședința a fost suspendată până la 20 octombrie 1999, când Consiliul de Stat va examina cererea formulată de primul reclamant la 27 octombrie 1998. 31. La 19 ianuarie 2000, cazul a fost anulat și a revenit pentru a fi auzit de Curtea Administrativă de Apel, în temeiul articolului 29 § 1 din Legea nr. 2721/1999. 32. Atunci când guvernul și-a prezentat observațiile Curții, dosarul nu a fost transmis Curții de Apel administrative, deoarece, la 25 ianuarie 2000, reclamanții au invitat Consiliul de Stat să organizeze o audiție pentru ambele cereri din 22 aprilie 1994 și 27 octombrie 1998. Ședința a fost depusă pentru 27 septembrie 2000, dar a fost suspendată până la 22 noiembrie 2000, pentru ca cererea reclamantului de o audiere comună cu cererile sale din 6 aprilie 1993 și 27 octombrie 1998 să fie îndeplinită.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2001-05-03
0,97
ANGELOPOULOS AND OTHERS v. GREECE
1989 the applicants obtained a permit for the reconstruction of a house on their plot of land. On 15 February 1992 the forests’ inspector requested the authorities to revoke the applicants’ reconstruction permit on the ground that their plo
CtEDO 2000-06-29
0,96
ANGELOPOULOS v. GREECE
tion in question needed not be revoked. On 31 January 1994 the prefect ( nomarhis ) decided that the applicants’ plot of land was part of an area that should be turned back into a forest. On 22 April 1994 the first two applicants applied to
CtEDO 2004-07-08
0,92
CASE OF KATSOULIS AND OTHERS v. GREECE
d after a new assessment of the factual situation (pages 55-59 of the applicants’ memorial). They further contended that the cause of the adoption of that decision was the attempt of the State to create a dispute over their property or poss
CtEDO 2000-03-28
0,92
CASE OF PROTOPAPA AND MARANGOU v. GREECE
decision expropriating the applicant’s share in the plot of land. 12. The applicant's judicial review application of 2 February 1989 ‐ which concerned the first ministerial decision of 1971 ‐ was set for hearing by the Fourth Section of the
CtEDO 2001-02-15
0,92
CASE OF PIALOPOULOS AND OTHERS v. GREECE
its own the cost of compensating the applicants for the 5,697 m2 in question. The owners of other neighbouring property were liable as well. The Council of State, therefore, decided to quash decision no. 84888/4910/1989 (decision no. 3730/1
Sursă