AFFAIRE EXAMILIOTIS c. GRECE

STRASBURG 18 aprilie 2002 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Examiliotis c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din Tulkens președinte dnii C.L. Rozakis Lorenzen Vajić dnii Levits Kovler Zagrebelsky, judecători și dnii E. Fribergh grefier de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 26 martie 2002, se pronunță la hotărâre, adoptat la această ultimă dată procedura A la originea cauzei se găsește o cerere (nr. 52538/99) îndreptată împotriva Republicii Elene și al cărei resortisant al acestui stat, dl Dimitrios Examiliotis ( La 23 septembrie 1999, Tribunalul a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenia de salvgardare a Drepturilor Omului și Libertăilor Fundamentale (inclusiv Convenia privind Drepturile Omului). Reclamantul este reprezentat în faa Curii de către T. Antoniou, avocată la Atena. A fost reprezentat de delegatul agentului său, dl Apessos, consilier pe lângă Consiliul Juridic de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 22 mai 2001, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 1 noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Această cerere a fost atribuită primei secțiuni astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ]. În februarie și 8 martie 2002, reclamantul și guvernul au prezentat declarații formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei. În data de 23 mai 1991, reclamantul a introdus o acțiune în despăgubire împotriva instanței administrative. În septembrie 1992, Tribunalul a respins acțiunea în măsura în care aceasta se îndrepta împotriva ofițerilor de poliție și l-a trimis pe restul în fața instanței administrative din Corint, care avea competența de a soluționa litigiul. La 31 decembrie 1992, reclamantul a luat o hotărâre împotriva acestei hotărâri în fața instanței administrative da ui, care l-a decăzut printr-o hotărâre din 21 noiembrie 1995. La data de 26 august 1996, reclamantul sesizează Consiliul cu privire la . La , inițial stabilit la 24 februarie 1997, a fost restant din oficiu de trei ori, și anume la 13 octombrie 1997, 6 aprilie 1998 și 18 ianuarie 1999 și apoi din nou la 22 noiembrie 1999, 5 iunie 2000 și 12 februarie 2001. În ceea ce privește procedura în fața Tribunalului Administrativ din Corint privind restul acțiunii în despăgubire, această instanță a ținut ședința la 22 iunie 1995 și a respins acțiunea printr-o hotărâre din 28 decembrie 1995. 10. La 8 martie 2002, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mented case, the Government of Greece offers to pay 2,500,000 Greek Drachmas (7,337 EUR) to Mr Dimitrios Examiliotis. Această sumă este pentru cover any pecuniary and moraly damage as well as costs, and it will be platit within three months from the data of delivery of the judgment by the Court pursuant to the Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case. The Government further undertake not to request that the case be reperred to the Grand Chamber under art. 43 alineatul (1) din Convenție. 11. La 1 februarie 2002, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de solicitant. I note that the Government of Greece are a fost pregătit pentru a plăti suma de 2,500,000 Greek Drachmas (7,337 EUR) covering pecuniary and moraly damage and costs to Mr Dimitrios Examiliotis with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pandaning before the European Court of Human Rights. I accept ofertal and waive any further claims against Greece in respect of thefacts of this application. I declar that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached. I further undertake not to request that the case be reperred to the Grand Chamber under art. 43 alineatul (1) of the Convention after delivery of the Court Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile (art. 39 din convenție). Aceasta se asigură că regulamentul menționat se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. 13. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE, hotărăște să șteargă cauza rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză, apoi comunicat în scris la 18 aprilie 2002, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul de procedură. Erik Fribergh Françoise Tulkens Great Președinte

PREMIÈRE SECTION

AFFAIRE

EXAMILIOTIS c. GRÈCE

(Requête n° 52538/99)

ARRÊT

(règlement amiable)

STRASBOURG

18 avril 2002

Cet arrêt peut subir des retouches de forme.

En l’affaire Examiliotis c. Grèce,

La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant en une chambre composée de

:

M

me

F.

Tulkens

,

présidente

,

MM.

C.L.

Rozakis

,

P.

Lorenzen

,

M

me

N.

Vajić

,

MM.

E.

Levits

,

A.

Kovler

,

V.

Zagrebelsky,

juges

,

et de M. E.

Fribergh

,

greffier de section

,

Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 26

mars 2002,

Rend l’arrêt que voici, adopté à cette dernière date

:

PROCÉDURE

1.

A l’origine de l’affaire se trouve une requête (n°

52538/99) dirigée contre la République hellénique et dont un ressortissant de cet Etat, M.

Dimitrios Examiliotis («

le requérant

»), a saisi la Cour le 23 septembre 1999 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales («

la Convention

»).

2.

Le requérant est représenté devant la Cour par M

me

T. Antoniou, avocate à Athènes. Le gouvernement grec («

le Gouvernement

») est représenté par le délégué de son agent, M. M. Apessos, conseiller auprès du Conseil juridique de l’Etat, et M

me

M. Papida, auditrice auprès du Conseil juridique de l’Etat.

3.

Le requérant alléguait, sur le terrain de l’article 6 § 1 de la Convention, que la procédure civile à laquelle il a été partie a connu une durée excessive.

4.

Le 22 mai 2001, après avoir recueilli les observations des parties, la Cour a déclaré la requête recevable.

5.

Le 1

er

novembre 2001, la Cour a modifié la composition de ses sections (article 25 § 1 du règlement). La présente requête a été attribuée à la première section ainsi remaniée (article 52 § 1).

6.

Les 1

er

février et 8 mars 2002 respectivement, le requérant et le Gouvernement ont présenté des déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire.

EN FAIT

7.

Le 23 mai 1991, le requérant introduisit une action en dommages-intérêts contre l’Etat devant le tribunal administratif d’Athènes. Le 30

septembre 1992, ledit tribunal rejeta l’action pour autant qu’elle se dirigeait contre les officiers de police et renvoya le restant devant le tribunal administratif de Corinthe qui serait compétent pour trancher le litige. Le 31

décembre 1992, le requérant interjeta appel contre ce jugement devant la cour administrative d’appel d’Athènes, qui le débouta par un arrêt du 21

novembre 1995.

8.

Le 26 août 1996, le requérant saisit le Conseil d’Etat. L’audience, initialement fixée au 24 février 1997, fut reportée d’office à trois reprises, à savoir aux 13 octobre 1997, 6 avril 1998 et 18 janvier 1999 et puis à nouveau aux 22 novembre 1999, 5 juin 2000 et 12 février 2001.

9.

Quant à la procédure devant le tribunal administratif de Corinthe relative au restant de l’action en dommages-intérêts, ce tribunal tint audience le 22 juin 1995 et rejeta l’action par un jugement du 28 décembre 1995. L’appel introduit le 11 juillet 1996 par le requérant contre ce jugement devant la cour d’appel de Tripoli fut entendu le 1

er

juin 1999, mais la procédure est encore pendante.

EN DROIT

10.

Le 8 mars 2002, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante

:

«

I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case, the Government of Greece offers to pay 2,500,000 Greek Drachmas (7,337 euros) to Mr Dimitrios Examiliotis. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months from the date of delivery of the judgment by the Court pursuant to the Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case.

The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.

»

11.

Le 1

er

février 2002, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par le requérant

:

«

I note that the Government of Greece are prepared to pay the sum of 2,500,000 Greek Drachmas (7,337 euros) covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs to Mr Dimitrios Examiliotis with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

I accept the proposal and waive any further claims against Greece in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case.

This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached.

I further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after delivery of the Court’s judgment.

»

12.

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ledit règlement s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1

in fine

de la Convention et

62 §

3 du règlement).

13.

Partant, il convient de rayer l’affaire du rôle.

PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ,

1.

Décide

de rayer l’affaire du rôle

;

2.

Prend acte

de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire à la Grande Chambre.

Fait en français, puis communiqué par écrit le 18

avril 2002 en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement.

Erik

Fribergh

Françoise

Tulkens

Greffier

Présidente