22 AFFAIRES CONTRE LA TURQUIE (VOIR ANNEXE) CONCERNANT LE RETARD DE L'ADMINISTRATION DANS LE PAIEMENT D'INDEMNITES COMPLEMENTAIRES ACCORDEES POUR L'EXPROPRIATION DES BIENS ET CONCERNANT LE TAUX D'INTERETS MORATOIRES APPLICABLE

Rezoluția ResDH(2002)40 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 aprilie 2001 (definită la 10 iulie 2001) în 22 de cauze împotriva Turciei (a se vedea anexa) privind întârzierea administrației în plata unor despăgubiri suplimentare acordate pentru exproprierea bunurilor și privind rata de dobândă aplicabilă [adoptată de Comitetul miniștrilor la 30 aprilie 2002, în cadrul celei de a 792-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor la … Având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate la 10 aprilie 2001 în cauzele enumerate în anexa la prezenta rezoluție și transmise odată definitive Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție ; Reamintind faptul că, la originea acestor cauze, se află inculpate (a se vedea anexa) împotriva Turciei, introduse în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 26 august 1991, în temeiul articolului 25 anterior din Convenție, de 39 de resortisanți turci, și că Curtea, sesizată cu privire la aceste cauze în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibile obiecțiunile privind încălcarea dreptului reclamanților la respectarea bunurilor lor,

din cauza întârzierii impuse de administrație în plata unor despăgubiri suplimentare acordate pentru exproprierea bunurilor și a obiecțiilor legate de curea semnificativă între rata de dobânzi aplicabilă la momentul respectiv și rata medie de inflație în Turcia; întrucât, în hotărârile sale din 10 aprilie 2001, Curtea, în unanimitate: - a spus că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; - a spus că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârile vor deveni definitive, sumele pentru satisfacția echitabilă menționate în anexă și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu de 6% laan de la expirarea termenului menționat și până la data de plată; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor cu privire la aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție ; prin invitarea guvernului statului pârât în legătură cu măsurile luate în urma hotărârilor din 10 aprilie 2001, având în vedere obligația Turciei de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție; Întrucât, la examinarea acestor cazuri de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât a reamintit că măsurile au fost deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare (a se vedea Rezoluțiile ResDH(2001)70 și ResDH(2001)71 în cauzele Aka și, respectiv, Akkuș împotriva Turciei),

în special intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2000 din Legea nr. 4489, care a aliniat rata legală a dobânzii moratorii la rata anuală de re-suscitare aplicată de Banca Centrală a Turciei datoriilor pe termen scurt (cea din urmă rată este stabilită și revizuită în permanență, ținând seama în special de rata inflației înregistrate în țară) și a indicat că hotărârile Curții au fost transmise autorităților direct implicate; În conformitate cu art. 4 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze, Curtea a Uniunii Europene a decis că, în cazul în care Curtea a Uniunii Europene a adoptat o decizie în conformitate cu art. 4 alineatul (2) din Convenția din 11 aprilie 2001, Curtea a Uniunii Europene a decis că, în cazul în care Curtea a Uniunii Europene a adoptat o decizie în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Curtea a Uniunii Europene (TFUE), Curtea a Uniunii Europene (denumit în continuare "Comisia"), Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia"), Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia"), Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia"), Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia"), Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia," Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia"),

Curtea (denumită în continuare "Comisia," Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia," Curtea a Uniunii Europene (denumită în continuare "Comisia," în continuare "Comisia," în continuare: "Comisia, în continuare: "Comisia," "Comisia, "Comisia, "Comisia," "Comisia," Curtea" (denumită în special "Comisia," "Comisia Europeană, "Comisia Europeană, "Comisia," "Comisia," "Comisia, "Comisia, "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia, "Comisia," "Comisia," "Comisia, "Comisia,

"Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia," "Comisia" "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia "Comisia," "Comisia "Comisia Anexă la Rezoluția ResDH(2002) 40 Informații detaliate privind satisfacția echitabilă acordată reclamanților Cauza Cerere nr. Prejudiciare Prejudiciare Prejudiciare Plăcuțe și materiale morale de cheltuieli Günal 19282/92 USD 4,521 USD 1,000 USD 300 Öztürk 1923 USD 300 Hasan 19290/92 USD 2,67 USD 1,000 USD 300 Kamil Öztürk 19291/92 USD 5,069 USD 1,000 USD 300 Mehmet Öztürk 19292/92 USD 4,072 USD 1,000 USD 300 Muhsin Öztürk 19293/92 USD 3,391 USD 1,000 USD 300 Mustafa Öztürk 19294/92 USD 1,329 USD 1000 USD 300 Sabri Öztürk 19295/92 USD 235 USD 1,000 USD 300 Yunus Öztürk 19296/92 USD 2,851

USD 1,000 USD 300 Sancar 19297/92 USD 3,199 USD 1,000 USD 300 Sar 1930/92 USD 5,352 USD 1,000 USD 300 Șahin & altele 19301/92 USD 4,247 USD 1,000 USD 300 fiecare pentru fiecare Aziz Șen & altele 19302/92 USD 4,799 USD 1,000 USD 300 fiecare pentru fiecare/e brahim Tașdemir 19304/92 USD 2,033 USD 1,000 USD 300 Mahir Tașdemir & altele 19305/92 USD 4,799 USD 1,000 USD 300 fiecare pentru fiecare Mehmet Tașdemir 19306/92 USD 1,190 - USD 300 Zekeriya Tașdemir 1930 722 USD 2,780 USD 1,000 USD 300 Zekiye Yelmaz 19309/92 USD 3,422 USD 1,000 USD 300 Yüksel 19311/92 USD 5,257 USD 1,000 USD 300 Zicoară & Altele 19312/92 USD 1,490 USD 1000 USD 300 pentru fiecare

Résolution ResDH(2002)40 relative aux arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 10 avril 2001 (définitifs le 10 juillet 2001) dans 22 affaires contre la Turquie (voir annexe) concernant le retard de l’administration dans le paiement d’indemnités complémentaires accordées pour l’expropriation des biens et concernant le taux d’intérêts moratoires applicable (adoptée par le Comité des Ministres le 30 avril 2002, lors de la 792 e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu les arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendus le 10 avril 2001 dans les affaires énumérées dans l’annexe à la présente Résolution et transmis une fois définitifs au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de ces affaires se trouvent des requêtes (voir annexe) dirigées contre la Turquie, introduites devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 26 août 1991 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par 39 ressortissants turcs, et que la Cour, saisie de ces affaires en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11,

a déclaré recevables les griefs concernant la violation du droit des requérants au respect de leurs biens, en raison du retard mis par l’administration dans le paiement d’indemnités complémentaires accordées pour l’expropriation des biens et les griefs relatifs au décalage important entre le taux d’intérêts moratoires applicable à l’époque et le taux moyen d’inflation en Turquie ; Considérant que dans ses arrêts du 10 avril 2001 la Cour, à l’unanimité : - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 1 du Protocole n° 1 de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser aux requérants, dans les trois mois à compter du jour où les arrêts seront devenus définitifs, les sommes au titre de la satisfaction équitable indiquées dans l’annexe et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 6% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite des arrêts du 10 avril 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Turquie de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de ces affaires par le Comité des Ministres,

le gouvernement de l’Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables (voir les Résolutions ResDH(2001)70 et ResDH(2001)71 respectivement dans les affaires Aka et Akkuș contre la Turquie), avec notamment l’entrée en vigueur le 1 er janvier 2000 de la loi n° 4489 qui a aligné le taux légal des intérêts moratoires sur le taux de re-escompte annuel appliqué par la Banque centrale turque aux dettes à court terme (ce dernier taux est fixé et revu en permanence, compte tenu notamment du taux d’inflation enregistrée dans le pays), et a indiqué que les arrêts de la Cour avaient été transmis aux autorités directement concernées ; S’étant assuré que le 10 juillet 2001, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé aux requérants les sommes prévues dans les arrêts du 10 avril 2001, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Turquie, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires.

Annexe à la Résolution ResDH(2002)40 Information détaillée sur la satisfaction équitable accordée aux requérants Affaire Requête n° Préjudice Dommage Frais et matériel moral dépens Günal 19282/92 USD 4,521 USD 1,000 USD 300 Ali Öztürk 19289/92 USD 923 USD 1,000 USD 300 Hasan Öztürk 19290/92 USD 2,677 USD 1,000 USD 300 Kamil Öztürk 19291/92 USD 5,069 USD 1,000 USD 300 Mehmet Öztürk 19292/92 USD 4,072 USD 1,000 USD 300 Muhsin Öztürk 19293/92 USD 3,391 USD 1,000 USD 300 Mustafa Öztürk 19294/92 USD 1,329 USD 1,000 USD 300 Sabri Öztürk 19295/92 USD 235 USD 1,000 USD 300 Yunus Öztürk 19296/92 USD 2,851 USD 1,000 USD 300 Sancar 19297/92 USD 3,199 USD 1,000 USD 300 Sarı 19298/92 USD 3,727 USD 1,000 USD 300 Sezer 19299/92 USD 4,188 USD 1,000 USD 300 Sülün 19300/92 USD 5,352 USD 1,000 USD 300 Șahin & autres 19301/92 USD 4,247 USD 1,000 USD 300 pour chacun/e Aziz Șen & autres 19302/92 USD 4,799 USD 1,000 USD 300 pour chacun/e İbrahim Tașdemir 19304/92 USD 2,033 USD 1,000 USD 300 Mahir Tașdemir & autres 19305/92 USD 4,799 USD 1,000 USD 300 pour chacun/e Mehmet Tașdemir 19306/92 USD 1,190 - USD 300 Zekeriya Tașdemir 19307/92 USD 2,780 USD 1,000 USD 300 Zekiye Yılmaz 19309/92 USD 3,422 USD 1,000 USD 300 Yüksel 19311/92 USD 5,257 USD 1,000 USD 300 Zengin & autres 19312/92 USD 1,490 USD 1,000 USD 300 pour chacun/e