GÜRBEY and OTHERS v. TURKEY

Decizia nr. 66173/01 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune) de la Hakkkı Gürbey și alții împotriva Turciei, care așezează la 23 mai 2002 în calitate de Cameră compusă de Președintele Ress Cabral Barreto Caflesch Kūris Türmen Hedigan Dna Tsatsa Nikolovska judecătorii și dna V. Berger Secționar, având în vedere cererea depusă la 23 iunie 1999, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului prezentat de reclamanții la 8 noiembrie 2001 și, respectiv, 9 aprilie 2002, după ce au deliberat, hotărăsc după cum urmează: FACTE Reclamanții, ale căror nume sunt enumerate în apendice, sunt resortisanți turci. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl M.N. Terzi, avocat practicant la İzmir. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții sunt co-proprietarii unei parcele de teren din districtul Marmara Ereğlisi din Tekirdağ. În 1997 Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostradelor ( Devlet Karayolları Genel Müdürlüğü ), un organism de stat responsabil, printre altele , pentru construcția autostrăzii, a expropriat această parcelă de teren pentru a construi o autostrăzi. Un comitet de experți a evaluat valoarea terenului și suma a fost plătită reclamanților atunci când expropiațiile au avut loc. În urma cererii de compensare sporită a reclamanților, la 11 Decembrie 1997, Curtea Civilă Marmara Ereğlisi de Jurisdicție Generală le-a acordat compensații suplimentare plus dobânzi la rata legală de 30 % pe an. Această decizie a fost susținută de Curtea de Casație la 07 mai 1998 și suma corespunzătoare a fost plătită reclamanților în 1999. Detalii sunt indicate în tabelul de mai jos: DATA DECIZIEI FINALE DELIVATE DE TRIBUNALUL DE CASAZARE CU PRIVIND COMPENSAȚIA ADIȚIONALĂ (INTERESTELE ȘI COSTURILE LEGALE NE INCLUZATE) DATEA PAIEMENTULUI (INCLUDAREA INTERESULUI STATUTORULUI DE 30 % PER ANNUM ȘI COSTURI) (în lira turcă) 07.05.1998 25,476.941.630 15.01.1999 43,328.048.000 COMPLAINT Reclamanții se plâng, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că în momentul în care rata anuală de inflație a fost foarte ridicată în Turcia, au fost plătite dobânzi insuficiente pentru compensarea suplimentară primită în urma expropiării terenurilor lor și autoritățile au întârziat să le plătească sumele relevante. În urma contactelor informale dintre solicitanți și reprezentanții guvernului, grefierul secțiunii a fost invitat să asiste părțile în soluționarea acestei chestiuni. Prin urmare, grefierul a adresat proiectelor de declarații părților. Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Turciei propun să plătească 5.600 (cincă mii șase sute de dolari americani dlui Hakkı Gürbey, dlui Saide Gürbey, dlui Muhammet Hüseyin Gürbey, dna Berrin Gürbey, dna Didem Gürbey, dna Ülkem Gürbey, dna Elif Gürbey (Güney) și dna Sinem Gürbey, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 66173/01. Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data livrării deciziei de către Curte ... Această sumă se plătește în dolari SUA unui cont bancar numit de către solicitanți, fără taxe și taxe care pot fi aplicabile. Plata va constitui rezoluția finală a cauzei...” Curtea a primit următoarea declarație de la reprezentantul reclamanților: „Not că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească suma de 5.600 (cincă mii șase sute) dolari americani care acoperă daune și costuri pecuniare și morale pentru dl Hakkı Gürbey, dna Saide Gürbey, dna Muhammet Hüseyin Gürbey, dna Berrin Gürbey, dna Didem Gürbey, dna Ülkem Gürbey, dna Elif Gürbey (Güney) și dna Sinem Gürbey, cu scopul de a asigura o soluție prietenoasă a cererii nr. 66173/01 în așteptare în fața Curții. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că aceasta constituie o soluție finală a cazului...” Curtea ia act de acordul atins între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale și consideră că nu există niciun motiv care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții). Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Vincent Berger Georg Ress Apendice Lista reclamanților 1. Hakkı Gürbey, născut în 1932, locuiește la Istanbul. 2. Saide Gürbey, născut în 1941, locuiește la Istanbul. 3. Muhammet Hüseyin Gürbey, născut în 1977, locuiește la Istanbul. 4. Berrin Gürbey, născut în 1971, locuiește la Istanbul. 5. Didem Gürbey, născut în 1974, locuiește la Istanbul. 6. Ülkem Gürbey, născut în 1969, locuiește la Istanbul. 7. Elif Gürbey (Güney), născut în 1967, locuiește la Istanbul. 8. Sinem Gürbey, născut în 1980, locuiește la Istanbul.

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 66173/01

by Hakkı G

ürbey

and Others

against Turkey

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 23

May

2002 as a Chamber composed of

Mr

G.

Ress

,

President

,

Mr

I.

Cabral Barreto

,

Mr

L.

Caflisch

,

Mr

P.

Kūris

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

J.

Hedigan

,

Mrs

M.

Tsatsa

-

Nikolovska

,

judges

,

and Mr V.

Berger

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 23 June 1999,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case submitted by the applicants and the Government on 8

November

2001 and 9 April

2002 respectively,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants, whose names are listed in the appendix, are Turkish nationals. They are represented before the Court by Mr M.N. Terzi, a lawyer practising in İzmir.

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

The applicants are the co-owners of a plot of land in the district of Marmara Ereğlisi in Tekirdağ. In 1997 the General Directorate of National Roads and Highways (

Devlet Karayolları Genel Müdürlüğü

), a state body responsible,

inter alia

, for motorway construction, expropriated this plot of land in order to build a motorway. A committee of experts assessed the value of the land and the due amount was paid to the applicants when the expropriations took place.

Following the applicants’ request for increased compensation, on 11

December 1997, the Marmara Ereğlisi Civil Court of General Jurisdiction awarded them additional compensation plus interest at the statutory rate of 30 % per annum. This decision was upheld by the Court of Cassation on 07 May 1998 and the due amount was paid to the applicants in 1999.

Details are indicated in the table below:

DATE OF FINAL DECISION DELIVERED BY THE COURT OF CASASATION AS REGARDS ADDITIONAL COMPENSATION

AMOUNT OF ADDITIONAL COMPENSATION (INTERESTS AND LEGAL COSTS NOT INCLUDED)

(in Turkish liras)

DATE OF PAYMENT

AMOUNT OF PAYMENT (INCLUDING STATUTORY INTEREST AT THE RATE OF 30 % PER ANNUM AND COSTS) (in Turkish liras)

07.05.1998

25,476,941,630

15.01.1999

43,328,048,000

COMPLAINT

The applicants complain under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that at a time when the annual rate of inflation in Turkey was very high, they had been paid insufficient interest on additional compensation received following the expropriation of their land and the authorities had delayed in paying them the relevant amounts.

THE LAW

Following informal contacts between the applicants’ and the Government’s representatives, the Section Registrar was asked to assist the parties in reaching a solution to the matter. As a result, the Registrar addressed draft declarations to the parties.

The Court received the following declaration from the Government:

“I declare that the Government of Turkey offer to pay 5,600 (five thousand six hundred) United States dollars to Mr Hakkı Gürbey, Ms Saide Gürbey, Mr Muhammet Hüseyin Gürbey, Ms Berrin Gürbey, Ms Didem Gürbey, Ms Ülkem Gürbey, Ms Elif Gürbey (Güney) and Ms Sinem Gürbey with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 66173/01. This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months from the date of delivery of the decision by the Court ...

This sum shall be paid in US dollars to a bank account named by the applicants, free of any taxes and charges that may be applicable. The payment will constitute the final resolution of the case...”

The Court received the following declaration from the representative of the applicants:

“I note that the Government of Turkey are prepared to pay the sum of 5,600 (five thousand six hundred) United States dollars covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs to Mr Hakkı Gürbey, Ms Saide Gürbey, Mr Muhammet Hüseyin Gürbey, Ms Berrin Gürbey, Ms Didem Gürbey, Ms Ülkem Gürbey, Ms Elif Gürbey (Güney) and Ms Sinem Gürbey with a view to securing a friendly settlement of application no. 66173/01 pending before the Court.

I accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case...”

The Court takes note of the agreement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols and considers that there is no reason which would justify the continuation of the examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of the Court).

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Vincent

Berger

Georg

Ress

Registrar

President

APPENDIX

List of the applicants