CASE OF ANAGNOSTOPOULOS AND OTHERS AGAINST GREECE

Rezoluția ResDH(2002)89 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 noiembrie 2000, finală la 9 aprilie 2001 în cazul Anagnostopoulos și alții împotriva Greciei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 iulie 2002 la a 803-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Anagnostopoulos și al altor cazuri pronunțate la 7 noiembrie 2000 și transmise Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 39374/98) împotriva Greciei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 1997 în temeiul articolului 25 anterior al Convenției de către șapte resortisanți greci, dl Dimitrios Anagnostopoulos, dl Atanassios Anastassopoulos, dl Vassilios Anastopoulos, dl Constantinos Zarkadakis, dl Dimitrios Pantazopoulos, dl Alexandros Paraskevopoulos și dl Christos Vassilopoulos, și că Curtea, deținută din cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibile plângeri ale celor de-al doilea, al patrulea, al cincilea, al șaselea și al șaptelea reclamanți cu privire la nedreptatea unui set de proceduri civile, precum și lipsa unei soluții eficace pentru a-și susține drepturile și plângerea reclamanților cu privire la lungimea excesivă a aceleiași proceduri; întrucât, în hotărârea sa din 7 noiembrie 2000, Curtea: - deținută cu șase voturi împotrivă la unu, că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție în ceea ce privește dreptul celor de-al doilea, al patrulea, al cincilea, al șaselea și al șaptelea solicitanți la un proces echitabil; - deținută, în unanimitate, că a existat o încălcare a acelui articol în ceea ce privește dreptul reclamanților la un proces într-un „ora rezonabilă”; - deținută, în unanimitate, că nu a fost necesar să se pronunțe asupra plângerii în temeiul articolului 13 din Convenție; - deținută, cu șase voturi împotrivă la unu, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 1 000 000 de dracme la al doilea, al patrulea, al cincilea, al șaselea și al șaptelea solicitanți pentru prejudiciu moral; 500 000 de dracme la primul și al treilea reclamant pentru prejudiciu moral; 900 000 de dracme la fiecare dintre reclamanții pentru costuri și cheltuieli, plus orice sumă care poate fi taxată cu valoarea adăugată care poate fi taxabilă și că dobânzile simple la o rată anuală de 6% vor fi plătite pentru sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate până la decontare; - a respins în unanimitate restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Greciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost publicată pe site-ul oficial al Consiliului Juridic de Stat (www.nsk.gr), precum și în Dike International (32-2001, p. 247), jurnalul difuzat în mare parte în cercuri juridice și că acesta a fost trimis autorităților în cauză direct; având în vedere că, la 26 iunie 2001, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 7 noiembrie 2000, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Greciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2002)89

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 7 November 2000, final on 9 April 2001

in the case of Anagnostopoulos and others against Greece

(Adopted by the Committee of Ministers on 22 July 2002

at the 803rd meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Anagnostopoulos and others case delivered on 7 November 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 39374/98) against Greece, lodged with the European Commission of Human Rights on 16 September 1997 under former Article 25 of the Convention by seven Greek nationals Mr Dimitrios Anagnostopoulos, Mr Athanassios Anastassopoulos, Mr Vassilios Anastopoulos, Mr Constantinos Zarkadakis, Mr Dimitrios Pantazopoulos, Mr Alexandros Paraskevopoulos and Mr Christos Vassilopoulos, and that the Court, seized of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaints of the second, fourth, fifth, sixth and seventh applicants concerning the unfairness of a set of civil proceedings, and the lack of an effective remedy to assert their rights and the applicants’ complaint concerning the excessive length of the same proceedings;

Whereas in its judgment of 7 November 2000 the Court:

- held, by six votes to one, that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention as regards the right of the second, fourth, fifth, sixth and seventh applicants to a fair trial;

- held, unanimously, that there had been a violation of that Article as regards the applicants’ right to a trial within a “reasonable time”;

- held, unanimously, that it was unnecessary to rule on the complaint under Article 13 of the Convention;

- held, by six votes to one, that the government of the respondent state was to pay, within three months from the date on which the judgment became final, 1 000 000 drachmas to the second, fourth, fifth, sixth and seventh applicants for non-pecuniary damage; 500 000 drachmas to the first and third applicants for non-pecuniary damage; 900 000 drachmas to each of the applicants for costs and expenses, plus any amount which may value-added tax that maybe chargeable and that simple interest at an annual rate of 6% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed unanimously the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 7 November 2000, having regard to Greece’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state indicated that the Court’s judgment had been published on the official internet site of the State Legal Council (www.nsk.gr) as well as in

Dike International

(32-2001, p. 247), journal largely disseminated in legal circles and that it had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 26 June 2001, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicants the sums provided in the judgment of 7 November 2000,

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Greece, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.