Secțiunea a treia Cerere nr. 44205/98 prezentată de Gülizar ȘAHAN și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 12 septembrie 2002 într-o cameră compusă din Ress președintele Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve Traja, judecătorii domnului V. Berger grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 16 iulie 1998, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, După ce a intenționat, face următoarea decizie în fața recurentelor, Dna Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Mücherref Șahin și Mübeccel Aslanca, sunt resortisanți turci cu reședința în Ankara.
Ele sunt reprezentate în fața Curții de către domnul Seydi Ulus și Tahsin Ulus, avocați la Baroul din Ankara. În luna septembrie a lunii septembrie a lunii septembrie a anului a anului a șoselelor naționale (Kaayollar În septembrie 1996, recurentele, în dezacord cu suma plătită, au introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la tribunalul din mare parte din Ankara. Prin hotărârea din 12 iunie 1997, tribunalul le-a acordat recurentelor un câștig de cauză și le-a acordat o despăgubire suplimentară totală de 121 890 800 de lire turcești (TRL).
Această sumă era însoțită de dobânzi simple cu o rată legală de 30 % laan care urma să fie calculată începând cu data cedării terenurilor în la Curtea de Casație a confirmat hotărârea din 12 iunie 1997 printr-o hotărâre din 23 februarie 1998. L În calitate de reprezentant al recurentelor, dna Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Mücherref Șahin și dna Mübeccel Aslanca, am luat cunoștință de declarația guvernului Republicii Turcia, făcută în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 44025/95 și conform căreia este pregătit să plătească, ex gratia suma totală de 18 000 ( optsprezece mii) de euro ( 1 150 (o mie o sută cincizeci) de euro, dna Mübeccel Aslanca 1 150 (o mie o sută cincizeci) de euro ( J a acceptat această propunere după ce a consultat în mod corespunzător recurentele care, în consecință, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele inițiale ale cererii.
Această declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care eu și guvernul, împreună cu recurentele, am ajuns. La 2 august 2002, guvernul a făcut, la rândul său, o declarație, semnată la 19 iulie 2002 44205/98, introdusă de dna Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Mücherref Șahin și Mübeccel Aslanca, guvernul Republicii Turcia oferă să plătească persoanelor interesate, ex gratia, suma globală de 18 000 (18 mii) EUR ( 7 100 (șapte mii de cenți) euro (adică 1 150 (mii de cenți) de euro , dna Ayten Kavak 3 200 (trei mii două sute) euro , dna Müsherref Șahin 1 150 (mii de cenți) euro … Această sumă nu va fi supusă nici unui impozit, nici niciunei alte sarcini fiscale la momentul relevant.
Plata va avea loc în termen de trei luni de la data notificării [deciziei] Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (a) și (c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Plata va face obiectul unei soluționări definitive a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convențiile sau protocoalele sale și că nu are nici un motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) în fine al Convenției]. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște în Vincent Berger Georg Ress Moduleer Președinte
DÉCISION Requête n° 44025/98 présentée par Gülizar ȘAHİN et autres contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 12 septembre 2002 en une chambre composée de M. G. Ress , président , M. I. Cabral Barreto , M. L. Caflisch , M. R. Türmen , M. B. Zupančič , M me H.S. Greve , M. K. Traja, juges , et de M. V. Berger , greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 16 juillet 1998, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Les requérantes, Mmes Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Müșerref Șahin et Mübeccel Aslanca, sont des ressortissantes turques résidant à Ankara.
Elles sont représentées devant la Cour par M es Seydi Ulus et Tahsin Ulus, avocats au barreau d’Ankara. En septembre 1996, l’Administration des routes nationales ( Karayolları Genel müdürlüğü, « l’Administration » ) expropria des terrains des requérantes. Une indemnité d’expropriation fixée par une commission d’experts furent versées aux requérantes à la date d’expropriation. Les requérantes, en désaccord avec le montant payé, introduisirent en septembre 1996 un recours en augmentation de l’indemnité d’expropriation auprès du tribunal de grande instance d’Ankara. Par un jugement du 12 juin 1997, le tribunal donna gain de cause aux requérantes et leur accorda une indemnité complémentaire totale de 121 890 800 livres turques (TRL).
Cette somme était assortie d’intérêts moratoires simples au taux légal de 30 % l’an à calculer à partir de la date de cession des terrains à l’Administration. La Cour de cassation confirma le jugement du 12 juin 1997 par un arrêt du 23 février 1998. L’indemnité complémentaire majorée d’un intérêt moratoire simple fut versée aux requérantes le 18 mai 1998. Elle s’élevait à 6 890 183 000 TRL.
EN DROIT Le 10 juin 2002, la Cour a reçu d’un représentant des requérantes la déclaration suivante, signée le 28 mai 2002 : « En ma qualité de représentant des requérantes, Mmes Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Müșerref Șahin et Mübeccel Aslanca, j’ai pris connaissance de la déclaration du gouvernement de la République de Turquie, faite en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n°44025/98 et selon laquelle il est prêt à verser, ex gratia la somme globale de 18 000 (dix-huit mille) euros (« EUR ») au titre du préjudice matériel et moral ainsi que pour les frais et dépens, répartie de la manière suivante : Mme Gülizar Șahin 5 400 (cinq mille quatre cents) euros (« EUR » ), Mme Gülten Kavak 7 100 (sept mille cent) euros (« EUR » ), Mme Ayten Kavak 3 200 (trois mille deux cents) euros (« EUR » ), Mme Müșerref Șahin 1 150 (mille cent cinquante) euros (« EUR » ), Mme Mübeccel Aslanca 1 150 (mille cent cinquante) euros (« EUR »). Je note également que le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de [la décision] de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme.
J’accepte cette proposition après avoir dûment consulté les requérantes qui, en conséquence, renoncent à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de la requête. Nous déclarons l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même, de concert avec les requérantes, sommes parvenus.
» Le 2 août 2002, le Gouvernement a fait, à son tour, parvenir une déclaration, signée le 19 juillet 2002 : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n° 44025/98, introduite par Mmes Gülizar Șahin, Gülten Kavak, Ayten Kavak, Müșerref Șahin et Mübeccel Aslanca, le gouvernement de la République de Turquie offre de verser aux intéressés, ex gratia , la somme globale de 18 000 (dix-huit mille) euros (« EUR » ), répartie de la manière suivante : Mme Gülizar Șahin 5 400 (cinq mille quatre cents) euros (« EUR » ), Mme Gülten Kavak 7 100 (sept mille cent) euros (« EUR » ), Mme Ayten Kavak 3 200 (trois mille deux cents) euros (« EUR » ), Mme Müșerref Șahin 1 150 (mille cent cinquante) euros (« EUR » ), Mme Mübeccel Aslanca 1 150 (mille cent cinquante) euros (« EUR »). Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente.
Le versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de [la décision] de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 a) et c) de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Le paiement vaudra règlement définitif de la cause. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Vincent Berger Georg Ress Greffier Président