2ra-293/26 — Determinarea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea pensiei pentru întretinerea copilului minor

La 8 iunie 2023, Romina Doina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Dandîș, intervenienți accesorii Structura Teritorială de Asistență Socială Cahul, Structura Teritorială de Asistență Socială Ialoveni cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a trăit în relații de concubinaj cu Constantin Dandîș, perioada 2004 - august 2017. Din relația de concubinaj au rezultat doi copii: xxxxx. Ulterior, viața în comun cu pârâtul a eșuat, deseori nu găseau soluții comune, se certau. Au înțeles că, caracterele lor nu coincid, pentru a fi curmate acțiunile violente ale pârâtului, au ajuns să locuiască separat.

Reclamanta a menționat că, la 9 august 2019 Constantin Dandîș s-a adresat la Judecătoria Cahul, sediul Central, cu cerere de chemare în judecată către ea cu privire la determinarea locului de trai al copilului minor şi încasarea pensiei de întreținere. La 5 februarie 2020 de către Judecătoria Cahul, sediul Central, a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea lui Constantin Dandîș și s-a încasat de la Romina Doina în beneficiul lui Constantin Dandîș, pensie de întreținere pentru copiii minori xxxxx în mărime de 1 000 lei/lunar, pentru fiecare copil, începând cu 9 august 2019 până la atingerea majoratului de către copii și s-a stabilit domiciliul copiilor minori cu Constantin Dandîș.

Reclamanta a explicat că, pârâtul Constantin Dandîș are un comportament agresiv față de cei doi copii minori, manifestându-se prin amenințare cu aplicarea violenței, cu obligarea de a efectua munci fizice care nu sunt specifice vârstei, îi trezește foarte dimineață, nu le permite să se odihnească inclusiv în zile de odihnă, totodată întreprinde și alte acțiuni prin care demoralizează psihologic copiii. Tentativele reclamantei de a influența pârâtul să-şi schimbe comportamentul faţă de copiii, nu s-a soldat cu rezultat, iar ca urmare a ajuns la concluzia că nu se va reuși în continuare ca copii minori să locuiască cu pârâtul Constantin Dandîș și a 1 hotărât să solicite determinarea domiciliului copiilor cu ea, în situația în care are condiții bune de trai, surse financiare suficiente pentru a întreține copiii minori.

A notat că pârâtul activizează la Calea Ferată din Moldova, filiala Cahul, realizând un venit de aproximativ 6 000 de lei, sub formă de salariu, iar ca urmare este posibilă încasarea din contul pârâtului pensia de întreținere pentru copii minori în mărime de 1/3 din toate felurile de venituri, cu încasarea din momentul înaintării acțiunii civile până la atingerea majoratului copiilor.

A mai adăugat că, ambii copii doresc să locuiască cu ea, iar stabilirea locului de trai al copilului minor este determinată de necesitatea realizării libere a drepturilor copilului la un loc de trai, perfectarea actelor personale, circulația liberă, copilul la această vârstă fragedă este mai mult atașat de mama, respectiv, stabilirea domiciliului cu mama este în interesul copilului.

Ce ține de copilul minor xxxxx, reclamanta a precizat că la moment aceasta a ales să locuiască cu mama, însă în legătură cu faptul că 5 februarie 2020 Judecătoria Cahul, sediul Central, s-a expus asupra locului de trai a copilului minor xxxxx, cu tata Constantin Dandîș, urmează ca instanța de judecată să se expună asupra locului de trai a copilului minor, deoarece nu au ajuns la un acord cu privire la domiciliu copilului minor.

A precizat că, stabilirea locului de trai a copilului minor este determinată de necesitatea realizării libere a drepturilor copilului la un loc de trai, perfectarea actelor personale, circulația liberă, copilul la această vârstă fragedă este mai mult atașat de mama, stabilirea domiciliului copilului minor, este necesară de a se determina clar cu cine va locui copilul și pentru că stabilirea domiciliului cu mama este în interesul copilului, acestuia i se va institui un cadru legal, prin care se va stabili conform legii domiciliului de drept și de fapt cu mama, iar art. 63 alin. (2) din Codul familiei permite acest lucru cu respectarea prevederilor alin. (3) al aceluiași articol, respectiv cu avizul autorității tutelare

Drept urmare a concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat încasarea de la Constantin Dandîș în folosul său a pensiei alimentare în cuantum de 1/3 din toate felurile de venituri lunare pentru întreținerea copiilor minori: xxxxx, din data depunerii acțiunii civile până la atingerea majoratului copiilor; stabilirea locului de trai al copilului minor xxxxx împreună cu mama sa Romina Doina, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 3 octombrie 2023 Constantin Dandîș a depus cerere reconvențională împotriva Rominei Doina, prin care a solicitat decăderea acesteia din drepturile părintești în privința copiilor minori xxxxx, obligarea Rominei Doina de a înapoia copilul xxxxx la locul domicilierii acestuia, stabilit prin hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, adică la domiciliul tatălui Constantin 2 Dandîș, amplasat în mun. xxxxx; precum și încasarea de la Romina Doina în beneficiul său suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, care sunt legate de achitarea taxei de stat.

În argumentarea cererii reconvenționale a indicat că la 10 octombrie 2018 Romina Doina i-a lăsat pe ambii copii în grija dânsului și a dispărut fără veste o perioadă îndelungată de timp, fiind în totalmente lipsă din viața fiicelor, inclusiv s-a eschivat de la obligația de îngrijire și educație a copiilor, limitându-se doar cu vizite periodice de scurtă durată, pe care nu i le obstrucționa și nu i le limita în timp.

A menționat că, circumstanțele sus expuse l-au determinat la 9 august 2019 să înainteze către Doina Romina cerere de chemare în judecată privind determinarea domiciliului copiilor xxxxx cu tatăl lor, Constantin Dandîș, și încasarea pensiei de întreținere pentru întreținerea copiilor. Judecătoria Cahul, sediul Central, prin hotărâre a admis integral cererea de chemare în judecată și a stabilit domiciliul copiilor cu Constantin Dandîș și s-a dispus încasarea de la Romina Doina a pensiei de întreținere a copiilor în mărime de 1 000 de lei pentru fiecare copil, începând de la data înaintării cererii de chemare în judecată și până la atingerea de către copii a majoratului.

Constantin Dandîș a notat că, pe parcursul următorilor trei ani după pronunțarea hotărârii judecătorești, ambii copii au continuat să domicilieze împreună cu el, singur s-a preocupat de întreținerea și educația minorilor, pe când Romina Doina continua să manifeste un interes redus față de viața cotidiană a copiilor, vizitându-i ocazional fără a participa material la întreținerea lor. Între timp, copilul mai mic, xxxxx, a fost școlarizată, frecventând gimnaziul din cadrul Liceul Teoretic „xxxxx” din municipiul Cahul până la 31 mai 2023, iar copilul xxxxx, a absolvit aceeași instituție de învățământ gimnazială, toate cheltuielile aferente procesului de învățământ a ambilor copii fiind suportate exclusiv de către pârât.

A remarcat faptul că, pe parcursul frecventării instituției școlare vizate, doar tatăl se ocupa de copii, zilnic îi ducea și îi lua de la școală, fără a admite absențe nemotivate a acestora, a participat la toate evenimentele organizate de instituție și diriginții claselor (adunări părintești, matinee etc.), astfel că pedagogii interacționau exclusiv cu tatăl copiilor, pe când mama acestora niciodată nu a manifestat un oarecare interes față de procesul educațional al acestora.

A susținut că, deși Romina Doina cunoștea despre hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și despre faptul că la 22 iunie 2020 executorul judecătoresc Vera Coliba a intentat procedura de executare nr.153p/a- 6/2020, până în prezent, Romina Doina în mod deliberat se eschivează de la plata pensiei de întreținere a copiilor, iar potrivit certificatului nr.2174 din 26 septembrie 3 2023, eliberat de executorul judecătoresc, datoria Rominei Doina pentru pensia de întreținere a copiilor constituie 100 000 de lei. Astfel, Doina Romina în mod intenționat nu execută hotărârea judecătorească, creându-i pârâtului falsa percepție de comportament adecvat și matur, primind acordul verbal al ultimului ca ambele fiice să domicilieze temporar, pe parcursul vacanței de vară, împreună cu mama lor în orașul Ialoveni, la domiciliul actualului ei concubin, până în prezent categoric refuză și obstrucționează prin presiune psihică, reîntoarcerea la locul domicilierii stabilit de către instanța de judecată a fiicei xxxxx. Faptul dat se răsfrânge în cel mai negativ mod asupra stării psihologice a copilului, având în vedere atașamentul acesteia față de tată, precum și condițiile de trai și anturajul neprielnic pentru copil, ținând cont de faptul că Romina Doina nu este încadrată în câmpul muncii, în afară de domiciliul actualului concubin, nu dispune de o altă locuință, în cadrul relațiilor de concubinaj curente în domiciliul vizat domiciliază alți 2 copii minori din căsătoria precedentă a concubinului, iar Romina Doina recent a născut un alt copil.

Reclamantul a notat că, starea de fapt creată de Romina Doina duce la traumatizarea psihologică ireversibilă a ambilor copii, dar mai ales a fiicei xxxxx, care este foarte atașată de tată, dat fiind faptul că mare parte a vieții sale ea a fost îngrijită și educată de către acesta, a fost integrată în instituții de învățământ pre- școlar și școlar exclusiv cu aportul dânsului, mama acesteia, la rândul său, manifestând un total dezinteres față de viața fiicei. Din contra, datorită acțiunilor ilegale întreprinse de către Romina Doina, actualmente xxxxx este practic dezintegrată de sistemul educațional, copilul, aflându-se în orașul Ialoveni, de fapt, nu frecventează școala deși se pretinde că este eleva clasei a III-a din cadrul gimnaziului „xxxxx, care, de altfel, este o instituție școlară cu predarea în limba română, pe când xxxxxx a frecventat grădinița nr. xxxxxxdin municipiul Cahul, ambele instituții de învățământ fiind cu predare în limba rusă, fapt care în mod evident se răsfrânge în cel mai negativ mod posibil asupra capacității copilului de a însuși programul școlar, respectiv periclitează esențial dreptul copilului la dezvoltarea capacităților intelectuale și spirituale, la libertatea gândirii și conștiinței.

În opinia reclamantului, neexecutarea cu rea-credință a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere a copiilor în coroborare cu acțiunile actualmente întreprinse de către Romina Doina în raport cu fiica lor mai mică xxxxx denotă că absolut nu ține cont de interesul superior al copiilor, demonstrând pe parcursul anilor un comportament ce vine în detrimentul acestui interes, ceea ce inevitabil are doar repercusiuni negative asupra dezvoltării fizice, intelectuale și psihologice armonioase a ambilor copii. În această ordine de idei, în vederea excluderii încălcării drepturilor și intereselor legitime ale copiilor, manifestate prin îndeplinirea necorespunzătoare de către Romina Doina a obligațiilor de întreținere, 4 educație și instruire, prin admiterea de abuzuri de drepturile părintești în detrimentul intereselor superioare ale copiilor, o altă soluție decât decăderea acesteia din drepturile părintești în privința fiicelor lor xxxxx, nu există.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că părțile s-au aflat în relații de concubinaj în perioada 2004–2017, din care au rezultat doi copii minori, iar prin hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul domiciliul copiilor a fost stabilit cu tatăl Constantin Dandîș, fiind dispusă și încasarea pensiei de întreținere de la Romina Doina. 5

Instanța de apel a notat că din totalitatea probelor administrate rezultă că minorul xxxxx locuiește efectiv cu tatăl său, acesta fiind implicat constant în creșterea, educația și îngrijirea copilului, fapt confirmat prin caracteristicile eliberate de instituțiile de învățământ, informațiile medicale, actele de evaluare a condițiilor locative și raportul de evaluare psihologică. Totodată, s-a constatat că implicarea mamei în viața copilului a fost una ocazională, iar relația copilului cu actuala familie a mamei nu este una consolidată.

Instanța de apel a acordat relevanță declarațiilor minorei xxxxx, care în fața instanței de apel a relatat că locuiește cu tatăl său, că îi este bine alături de acesta și că dorește să locuiască în continuare cu el, reținând că aceasta este integrată în mediul școlar și social din municipiul Cahul, are relații bune cu colegii și cadrele didactice și beneficiază de stabilitate emoțională și materială.

Instanța de apel a apreciat drept pripită concluzia instanței de fond privind stabilirea domiciliului copilului cu mama, menționând că, deși autoritatea tutelară Ialoveni a constatat existența unor condiții locative bune la domiciliul mamei, autoritatea tutelară Cahul nu a susținut cererea acesteia, iar actul de examinare a condițiilor locative ale tatălui a confirmat existența unor condiții sigure și favorabile pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Totodată, instanța de apel a reținut că, pe parcursul anilor 2020–2023, Romina Doina a manifestat un interes redus față de viața copiilor și nu a executat obligația de întreținere stabilită prin hotărârea judecătorească din 5 februarie 2020, acumulând o datorie la pensia de întreținere în sumă de 132 000 de lei.

În rezultat, instanța de apel a concluzionat că interesul superior al copilului impune menținerea domiciliului minorei xxxxx cu tatăl său, Constantin Dandîș, întrucât schimbarea mediului actual de viață ar afecta echilibrul psiho-emoțional al copilului și nu ar corespunde interesului superior al acesteia. Totodată, instanța a menționat necesitatea menținerii relațiilor personale ale copilului cu ambii părinți și recomandarea includerii acestora într-un program de consiliere parentală pentru diminuarea conflictului dintre ei.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurenta/reprezentantul a indicat că instanța de apel a reținut eronat că nu a demonstrat posibilitatea stabilirii domiciliului copilului 6 minor xxxxx cu aceasta, or, probele administrate confirmă existența condițiilor adecvate de trai și implicarea sa în viața copilului, inclusiv prin procurarea rechizitelor școlare și a bunurilor necesare.

A menționat că instanța de apel a acordat o importanță excesivă faptului că minora locuiește cu tatăl său și a interpretat în mod greșit declarațiile copilului, fără a analiza influența exercitată asupra acestuia de către tată.

A mai invocat că instanța de apel nu a analizat în mod obiectiv probele administrate, inclusiv înregistrările audio și declarațiile intervenientului accesoriu xxxxx, care confirmă comportamentul agresiv și influența psihologică exercitată de Constantin Dandîș asupra copiilor. Mai mult, instanța de apel a ignorat concluziile Avizului-Concluzie emis de Structura Teritorială de Asistență Socială Ialoveni și ale actului de investigare a condițiilor de trai, potrivit cărora minora dispune de condiții favorabile de trai la domiciliul mamei.

Recurenta/reprezentantul a susținut că instanța de apel nu a examinat efectiv toate probele relevante și nu a motivat înlăturarea acestora, încălcând principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil.

A indicat că opinia copilului nu putea fi apreciată ca fiind liber exprimată în condițiile existenței unor indicii privind influența psihologică exercitată de tată și că instanța de apel nu a valorificat corespunzător raportul de evaluare psihologică. Totodată, instanța de apel a interpretat superficial interesul superior al copilului, punând accent exclusiv pe mediul actual de trai și pe relațiile sociale ale minorei, fără a examina în ansamblu relațiile familiale și mediul psihologic în care copilul se dezvoltă. A arătat că menținerea relațiilor dintre surori reprezintă un criteriu esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copilului și că separarea acestora nu este justificată.

Recurenta/reprezentantul a mai susținut că instanța de apel a supraevaluat rolul tatălui în viața copilului și a ignorat implicarea sa constantă în creșterea și întreținerea copiilor, inclusiv prin transferuri bănești și procurarea bunurilor necesare.

A explicat că lipsa executării obligației de plată a pensiei de întreținere a fost determinată de dificultățile locative și financiare existente după separarea părților, însă aceasta a continuat să contribuie la întreținerea copiilor.

În ceea ce privește pensia de întreținere, recurenta a invocat că instanța de apel a aplicat eronat dispozițiile Codului familiei și nu a analizat situația materială a părților și necesitățile copiilor. Obligația ambilor părinți de întreținere a copiilor trebuie apreciată prin prisma interesului superior al copilului și a susținut că soluția instanței de apel este contradictorie și insuficient motivată. 7

A specificat că decizia instanței de apel este arbitrară, bazată pe o apreciere selectivă și superficială a probelor, fiind pronunțată cu încălcarea normelor de drept procesual și material, precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind protecția interesului superior al copilului și obligația instanțelor de a efectua o analiză efectivă și completă a tuturor circumstanțelor relevante ale cauzei.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.” 8

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată notează că motivele invocate în cererea de recurs nu sunt de natură să infirme concluziile instanței de apel, acestea reprezentând, în esență, o reiterare a susținerilor examinate anterior și o interpretare diferită a probelor administrate. Or, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele relevante, a apreciat probele în ansamblu, prin prisma interesului superior al copilului, și a motivat suficient concluzia privind menținerea domiciliului minorei Vera Dandîș cu tatăl său, Constantin Dandîș, constatând existența unui mediu stabil, sigur și favorabil dezvoltării armonioase a copilului. 9

În lipsa unor erori de drept sau a unei aprecieri vădit nerezonabile a probelor, care să justifice intervenția instanței de recurs, completul conchide că decizia atacată este legală și întemeiată.

În această ordine de idei, se reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.

Din considerentele expuse, Completul de judecată conchide că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră recursul ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Romina Doina, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Gheorghe Stratulat 10