- Dosarul nr.
- 2ac-114/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 iulie 2026
- Părțile
- SRL Aviprim Grup vs. Pretula Galina, Pretula Adrian
- Pe scurt
- Conflict de competenta intre doua judecatorii din jurisdictia diferitor curti de apel
2ac-114/26 — Constatarea nulității contractului de donație, repunerea părților în poziția inițială
ÎNCHEIERE
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență dintre Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei și Judecătoria Chișinău, sediul Centru în cauza civilă SRL „Aviprim Grup”, în proces de insolvabilitate împotriva Galinei Pretula și a lui Adrian Pretula, intervenient accesoriu Nicolai Pretula (constatarea nulității absolute a contractului de donație, repunerea părților în poziția inițială) (Dosarul nr. 2ac-114/26 NR. PIGD 2-25157530-01-2cc-23062026) Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitor curți de apel. 22 iulie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților, conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei și Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Gheorghe Stratulat, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 10 noiembrie 2025, administratorul insolvabilității SRL „Aviprim Grup”, Nicolae Bostan, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Pretula și a lui Adrian Pretula, intervenient accesoriu Nicolai Pretula cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de donație și repunerea părților în poziția inițială.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 noiembrie 2025, cererea de chemare în judecată a fost acceptată spre examinare în procedură contencioasă.
La 13 mai 2026, avocata Doina Crețu, în interesele pârâților Galina Pretula și Adrian Pretula, a depus cerere de strămutare a cauzei civile la Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, invocând că obiectul contractului de donație a cărui nulitate se solicită îl constituie bunuri imobile amplasate în raionul Sîngerei, satul *****.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 25 mai 2026, a fost admisă cererea de strămutare înaintată de reprezentanta pârâților, avocata Doina Crețu, iar cauza civilă a fost strămutată spre examinare, conform competenței, la Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului din 15 iunie 2026, cauza a fost repartizată automat-aleatoriu judecătorului Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Gheorghe Cugut.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 17 iunie 2026, instanța și-a declarat incompetența de a judeca prezenta cauză civilă, a suspendat din oficiu procesul și a înaintat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
7. Articolul 44 alin. (1), (3) și (9) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa judecătorească în faţa căreia s-a ivit conflictul de competenţă jurisdicţională suspendă din oficiu procesul şi înaintează dosarul către instanţa în drept să soluţioneze conflictul de competenţă. (3) Conflictul de competenţă dintre două sau mai multe judecătorii care nu ţin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie şi o curte de apel, ori între curţile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiţie. 1 (9) Instanţa competentă să judece conflictul de competenţă soluţionează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac”.
Articolul 40 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, acţiunile posesorii privitoare la aceste bunuri, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. Dacă bunurile ce constituie obiectul acţiunii sînt situate în circumscripţia mai multor instanţe, cererea se depune în orice instanţă în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri”
Articolul 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(2) Acţiunea împotriva mai multor pîrîţi cu diferite domicilii se intentează în instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului.”
Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competenţă cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. (2) Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul de judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit”.
Articolul 33 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţele judecătoreşti judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competenţa altor organe.”
Articolul 331 din Codul de procedură civilă: „Judecătoriile examinează şi soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
13. Examinând materialele cauzei civile în raport cu normele procesual-civile incidente, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță s-a ivit un conflict negativ de competență între Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, și Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Conflictul de competență urmează a fi soluționat de Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art. 44 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată reține că obiectul cauzei civile îl constituie: a. constatarea nulității absolute a Contractului de donație nr. ***** din *****, încheiat între Galina Pretula, în calitate de donator, și Adrian Pretula, în calitate de donatar, contract al cărui obiect este constituit din bunuri imobile - fabrica de pui și terenul aferent cu nr. cadastral *****, amplasate în extravilanul satului *****, raionul Sîngerei; b. repunerea părților în poziția inițială. 2
Conform art. 38 alin. (1) Cod de procedură civilă, acţiunea se intentează în instanţa de la domiciliul pârâtului.
Totodată, pentru anumite cauze civile, în vederea facilitării şi soluţionării acestora, legiuitorul a stabilit reguli speciale ce derogă de la aplicarea criteriilor generale şi exclud imperativ alte criterii, decât cele stabilite expres de lege.
În acest sens, au fost formulate regulile competenţei jurisdicţionale teritoriale excepţionale, în conformitate cu care, reclamantul urmează să depună cererea de chemare în judecată, exclusiv la instanţa de judecată, competenţa căreia este expres indicată în lege.
Potrivit art. 40 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acțiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fâșiilor forestiere, plantațiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcții, altor obiective fixate de pământ, acțiunile posesorii privitoare la aceste bunuri, precum și acțiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri se intentează în instanța de la locul aflării acestor bunuri.
Norma citată instituie o competență jurisdicțională teritorială excepțională, cu caracter imperativ. Aceasta prevalează asupra regulilor de competență generală sau alternativă și nu poate fi înlăturată prin alegerea reclamantului ori prin invocarea domiciliului unuia dintre pârâți, atunci când natura efectivă a litigiului atrage incidența competenței exclusive.
Pentru determinarea competenței teritoriale nu este decisivă doar denumirea formală a acțiunii, dar natura juridică reală a raportului litigios și efectele directe pe care le-ar produce admiterea acțiunii. Prin urmare, instanța nu trebuie să se limiteze la formularea generică a acțiunii, ca fiind în nulitate. Atunci când constatarea nulității este completată și de revendicarea de repunere a părților în poziția inițială, în mod clar efectul admiterii acțiunii statuează și asupra drepturilor reale ale titularilor.
În prezenta cauză, contractul a cărui nulitate absolută se solicită are ca obiect transmiterea cu titlu gratuit a unor bunuri imobile individual determinate, amplasate în raza teritorială a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Potențiala revenirea la poziția inițială ar presupune, schimbarea titularului de drepturi.
Astfel, constatarea nulității absolute a unui contract translativ de drepturi asupra bunurilor și repunerea părților în situația anterioară, are consecințe directe asupra titularului dreptului real și asupra regimului juridic al bunurilor respective. În asemenea circumstanțe, litigiul privește, în substanță, drepturi asupra bunurilor imobile, chiar dacă pretenția este formulată sub forma constatării nulității absolute a contractului.
Completul de judecată reține că aplicarea art. 40 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este condiționată de formularea expresă a unei pretenții de revendicare, de recunoaștere a dreptului de proprietate sau de radiere a înscrierii din registrul bunurilor imobile. Este suficient ca litigiul să afecteze nemijlocit existența, transmiterea, restabilirea ori exercitarea dreptului asupra bunurilor imobile. 3
Prin urmare, argumentul Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, potrivit căruia reclamanta nu a invocat drepturi reale proprii asupra bunurilor imobile, este contradictoriu, atât timp cât reclamanta solicita repunerea părților în poziția inițială. Esențial este faptul că admiterea acțiunii ar produce efecte directe asupra dreptului de proprietate asupra bunurilor ce constituie obiectul contractului de donație.
În acest context, dispozițiile art. 42 alin. (1) din Codul de procedură civilă, referitoare la acțiunea împotriva mai multor pârâți cu domicilii diferite, nu sunt aplicabile. Această normă reglementează o competență alternativă, care operează numai în lipsa unei norme speciale de competență excepțională. În speță, competența este determinată de art. 40 alin. (1) din Codul de procedură civilă, norma specială aplicabilă litigiilor ce privesc drepturi asupra bunurilor imobile.
Completul de judecată mai reține că regulile competenței teritoriale excepționale urmăresc asigurarea judecării cauzei de către instanța care are cea mai strânsă legătură cu bunul litigios. Această soluție este justificată de necesitatea administrării eficiente a probatoriului, de legătura obiectivă dintre litigiu și locul aflării imobilului, precum și de caracterul imperativ al normei de competență stabilite de lege.
Astfel, conflictul negativ de competență urmează a fi soluționat prin stabilirea competenței Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu remiterea cauzei către această instanță pentru examinare în fond.
Ținând cont de cele expuse, în temeiul art. 44 alin. (3) și (9), precum și art. 270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, de a examina cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de administratorul insolvabilității SRL „Aviprim Grup”, Nicolae Bostan împotriva Galinei Pretula și a lui Adrian Pretula, intervenient accesoriu Nicolai Pretula, cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de donație și repunerea părților în poziția inițială. Prezenta cauza civilă, se remite spre examinare Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Gheorghe Stratulat 4