CASE OF CALVAGNO AGAINST ITALY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the friendly settlement.
CASE OF CALVAGNO AGAINST ITALY (CtEDO, 2003)
Rezoluția ResDH(2003)114 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 octombrie 2002 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Calvagno împotriva Italiei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 17 iunie 2003 la cea de-a 841-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul din Calvagno pronunțat la 3 octombrie 2002 și transmis în aceeași zi Comitetului de miniștri în conformitate cu art. 46 din Convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 41624/98) împotriva Italiei, depusă la 19 martie 1998 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Giuseppe Calvagno, un național italian, și că Curtea, a sesizat cazul în temeiul articolului 5 alineatul (1) 2, din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerile reclamantului cu privire la incapacitatea prelungită de a recupera posesia apartamentului său, prin lipsa asistenței de poliție în aplicarea de ordine de evacuare judiciară împotriva chiriașilor, precum și durata procedurii de evacuare; întrucât, în hotărârea sa din 3 octombrie 2002, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât, în unanimitate, să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că Guvernul Italiei va plăti reclamantului, suma globală de 7 200 de euro, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că eliberarea unui caz se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri o dată ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la 18 decembrie 2002, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții; Amintind că, în ceea ce privește plângerile reclamantei declarate admisibile în acest caz, Comitetul miniștrilor supraveghează în prezent executarea mai multe hotărâri ale Curții (în special hotărârea din cauza Immobiliare Saffi din 28 iulie 1999) și deciziile Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 32 din Convenție, determinând în special o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție, având în vedere nerespectarea prelungită a ordonanțelor de expulzie judiciară; întrucât, în acest sens, autoritățile italiene au informat Comitetul de Miniștri că înveșeau noi măsuri generale (în plus față de adoptarea, în decembrie 1998, a legii nr. 431/98 „Reguli privind închirierea și repoziția locuințelor”, care stabilește, printre altele, condițiile, modalitățile și termenele pentru punerea în aplicare a procedurii de expulzare) pentru a pune capăt problemei grave de neexecuție a ordonanțelor de expulzare judiciară, astfel încât să se prevenească noi încălcări similare celor constatate în cazul menționat anterior, Declară, pe baza informațiilor furnizate de Guvernul Italiei, că Comitetul de miniștri și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în ceea ce privește angajamentele susținute în soluționarea prietenoasă achiziționată în acest caz.