G.J. împotriva Luxemburgului

Rezoluția ResDH(2003) 108 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000 în cauza G.J. împotriva Luxemburgului (adoptată de Comitetul de Miniștri la 17 iunie 2003, în cadrul celei de-a 841-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 26 octombrie 2000 în cauza G.J.

împotriva Luxemburgului și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din Convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 21156/93) formulată împotriva Luxemburgului, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 8 septembrie 1992, în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul G.J., resortisant danez, și că Comisia a declarat admisibil faptul că este vorba despre durata excesivă a unei proceduri civile Reamintind că cauza a fost adusă în fața Curții de către reclamant, în temeiul Protocolului nr. 9, la 28 octombrie 1999; având în vedere că, în Hotărârea sa din 26 octombrie 2000, Curtea, în lament unanim - a respins excepția preliminară a guvernului a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție a spus că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni, 45 000 de coroane daneze pentru daune morale, 35 000 de coroane daneze pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată minus sumele plătite de Consiliul European pentru ajutor judiciar (3 645 de franci francezi) și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu cu 8% la an de la expirarea termenului respectiv și până la reeșalonare a respins revendicările reclamantului în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus,

având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, care au invitat guvernul statului pârât în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 26 octombrie 2000, având în vedere obligația pe care Luxemburgul o are de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenție, având în vedere faptul că, în momentul examinării acestei cauze, guvernul din statul membru în cauză a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct implicate În cazul în care, la 20 februarie și 27 martie 2001, după expirarea termenului acordat, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 26 octombrie 2000, iar dobânda de întârziere datorată, adică 90,7 EUR, a fost plătită la 17 octombrie 2001, Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Luxemburgului, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2003)108 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 26 octobre 2000 dans l’affaire G.J. contre le Luxembourg (adoptée par le Comité des Ministres le 17 juin 2003, lors de la 841e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 26 octobre 2000 dans l’affaire G.J.

contre le Luxembourg et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 21156/93) dirigée contre le Luxembourg, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 8 septembre 1992 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. G.J., ressortissant danois, et que la Commission a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d’une procédure civile ; Rappelant que l’affaire a été portée devant la Cour par le requérant, en vertu du Protocole n° 9, le 28 octobre 1999 ; Considérant que dans son arrêt du 26 octobre 2000 la Cour, à l’unanimité : - a rejeté l’exception préliminaire du Gouvernement ; - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois, 45 000 couronnes danoises pour préjudice moral, 35 000 couronnes danoises au titre des frais et dépens moins les montants versés par le Conseil de l’Europe au titre de l’aide judiciaire (3 645 francs français), et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 8% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 26 octobre 2000, eu égard à l’obligation qu’a le Luxembourg de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de cette affaire, le gouvernement de l’Etat défendeur a indiqué que l’arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées ; S’étant assuré que les 20 février et 27 mars 2001, après l’expiration du délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l’arrêt du 26 octobre 2000, et que les intérêts de retard dus, soit 90,7 euros, avaient été versés le 17 octobre 2001, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement du Luxembourg, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.