CtEDO 08.07.2003 Auto

CASE OF PAWLINKOWSKA v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
08.07.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list (friendly settlement)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF PAWLINKOWSKA v. POLAND (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

CAUZUL CU PAWLINKOWSKA c. POLONIA (Declarația nr. 45957/99) JUGUL (Resoluție în mod sincer) STRASBOURG 8 iulie 2003 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Pawlinkowska c. Polonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea secțiune), ședința în calitate de Camera compusă din: Sir Nicolas Bratza Președintele Pellenpäää dna Palm dna Stražnická Maruste Pavlovschi Garlicki, judecători și grefierul Secțiunii O’Boyle, care s-a deliberat în privat la 17 iunie 2003, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 45957/99) împotriva Republicii Polone depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului („Comisia”) în temeiul articolului 25 din Convenția pentru protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) de către un național polonez, Krystyna Pawlinkowska („reclamantul”), la 5 octombrie 1998. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K. Drzewicki, al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns, printre altele, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, cu privire la durata unui set de proceduri civile. Cazul a fost transferat Curții la 1 noiembrie 1998 în temeiul articolului 5 § 2 din Protocolul nr. 11 la Convenție. La 3 iulie 2001, Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art. 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea acesteia. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1). La 16 decembrie 2002 și la 16 mai 2003, Guvernul și, respectiv, reclamantul au prezentat declarații formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. FACTE Reclamantul s-a născut în 1927 și trăiește în Skarżysko-Kamienna, Polonia. Tatăl reclamantului a murit în 1984. La 4 octombrie 1985 W.S. („petitionarul”) a depus o cerere de distribuție a proprietății decedaților la Curtea de District Starachowice (Sād Rejonowy ). Reclamantul a fost o parte la procedura. 10. De la 23 noiembrie 1987 la 15 martie 1988, procedurile au fost păstrate datorită decesului unei părți. Mai târziu, petițianul a instituit proceduri administrative și a solicitat ca titlul proprietății imobiliare tatălui reclamant să fie declarat nul și nul. Prin urmare, la 27 noiembrie 1991, instanța a continuat procesul. La 12 februarie 1992 au fost reluate. 11. În cursul procedurii, instanța a depus o serie de audieri și a obținut treisprezece rapoarte de experți. La 24 octombrie 1994, reclamantul a interzis. 12. La 14 iunie 1995, Curtea Regională Kielce ( Sād Wojewódzki ) a anulat hotărârea de primă instanță și a trimis cazul Curții de District. 13. ulterior, instanța de judecată a avut ședințe la următoarele date: 16 La 31 octombrie 1996, instanța a continuat procesul. Reclamantul a interzis. La 21 decembrie 1996, Curtea a anulat decizia atacată. 14. Curtea a desfășurat audieri la următoarele date: 27 mai, 16 septembrie, 1 decembrie 1997 și 16 ianuarie 1998. 15. La 17 februarie 1998, instanța a continuat procesul, având în vedere că determinarea cazului depinde de rezultatul celorlalte proceduri civile. Reclamantul a recurs. La 29 mai 1998, Curtea Regională Kielce a susținut hotărârea Curții de District. 16. La 4 august 1998, reclamantul a solicitat reluarea procedurii. La 20 octombrie 2000, Curtea a refuzat cererea reclamantului, deoarece reclamantul nu a obținut o plată anticipată pentru un raport de experți. 17. Se pare că procedurile sunt încă rămase și, prin urmare, în așteptare. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii, iar în plus, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că instanțele relevante nu sunt imparțiale. Curtea remarcă că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și constată, de asemenea, că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, Curtea o va declara admisibilă. Soluția a ajuns la 20. La 16 decembrie 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de Guvernul respondent: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Poloniei oferă să plătească 10 000 PLN doamnei Krystyna Pawlinkowska. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării deciziei de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. Guvernul se angajează, de asemenea, să nu ceară ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 21. La 16 mai 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 10 000 PLN care acoperă prejudiciu material și moral și costuri, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o soluție finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns. În plus, mă asum să nu solicit ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 22. Curtea ia notă de acordul achiziționat între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, cazul ar trebui să fie exclus din listă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL DECIZIE DECIZIA DECIZIA DECIZIBILĂ cererea; Decide să scoată cazul din listă; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o repetire a cazului înaintea Marei Camere. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 8 iulie 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă