CtEDO 25.09.2003 Auto

ABREU GOMES contre le PORTUGAL

RESPONDENT
PRT
HOTĂRÂRE
25.09.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
ABREU GOMES contre le PORTUGAL (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 66433/01 prezentate de Deolinda ABREU GOMES împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor LUI Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 21 februarie 2001, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentei este un resortisant portughez, născut în 1949 și rezident la Amadora (Portugalia). Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de către părți, pot fi rezumate după cum urmează: la 11 iulie 1988, recurenta a depus la Tribunalul de la Lisabona o cerere de despăgubire împotriva unora dintre vecinii săi și a solicitat repararea prejudiciilor aduse clădirii sale prin anumite lucrări de care vecinii săi erau responsabili. Prin hotărârea din 20 octombrie 1990, tribunalul a fost parțial îndreptățit la cerere și i-a condamnat pe inculpați să repare daunele în cauză, precum și la plata unei despăgubiri pentru prejudicii materiale, care urmează să fie stabilită în cadrul procedurii ulterioare de executare și la plata unei sume de 100 000 de ecudos portughez (PTE) pentru daune morale. La 15 februarie 1991, reclamanta a introdus în fața Tribunalului de la Lisabona o procedură de executare pentru a stabili cuantumul despăgubirii pentru prejudicii materiale. Această procedură sa încheiat în martie 1997 prin plata sumei de 235 720 PTE recurentei. La 20 mai 1991, reclamanta a introdus în fața Tribunalului de la Lisabona o a doua procedură de executare privind obligația pârâtului de a face față daunelor în cauză. La 22 martie 2002, judecătorul a emis o decizie pregătitoare (despacho saneador specificând faptele deja stabilite și cele care rămân de stabilit. La 3 mai 2002, experții au fost numiți. La 23 mai 2002, ca urmare a absenței unui expert, a fost numit un alt expert. La 19 septembrie 2002, reclamanta a fost notificată cu privire la raportul experților. La 6 februarie 2003, reclamanta și-a depus lista de martori. Judecătorul a fixat la tribunal la 12 mai 2003. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, recurenta se plânge de durata procedurii. ÎN DREPT, recurenta se plânge de durata procedurii și Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) În opinia sa, din jurisprudența Curții Supreme Administrative reiese clar că încălcarea dreptului la o decizie într-un termen rezonabil implică răspunderea civilă extracontractuală a statului și, prin urmare, implică obligația, pentru acesta din urmă, de a-i afecta pe cei afectați. Guvernul susține că acțiunea în răspundere extracontractuală prevăzută în Decretul-lege nr. 48051 din 21 noiembrie 1967 este un mijloc accesibil, adecvat și eficient de a remedia situația pusă în discuție de solicitant. Guvernul subliniază că trebuie să se facă distincție între mijloacele de prevenire, cum ar fi cererile de accelerare a procedurii, care vizează în principal prevenirea încălcării sau încetarea imediată a acesteia, și mijloacele de reparație, care privesc o încălcare care a avut loc deja. În cazul de față, deoarece presupusa încălcare fusese deja comisă, singura întrebare este dacă reclamanta avea la dispoziție un mijloc eficient de a obține despăgubiri. Pentru guvern, acesta era cazul. Pentru reclamantă, acțiunea în răspundere extracontractuală a t ă ț ii nu este o ac ț iune eficientă pentru a aborda durata unei proceduri, nici măcar din cauza duratei foarte mari a unei astfel de ac ț iuni. Curtea reamintește mai întâi că, în conformitate cu art. 35 alineatul (1) din Convenție, aceasta nu poate fi sesizată decât după epuizarea căii de atac interne. Comisia reamintește apoi că a fost deja chemată să examineze eficiența acțiunii în răspundere extracontractuală a statului, prevăzută în Decretul-lege nr. 48051 din 21 noiembrie 1967. În Decizia sa Gouveia da Silva Torrado din 22 mai 2003 (dec., 65305/01, CEDO 2003), care se referea la o procedură internă pendinte, a considerat că o astfel de acțiune avea, cel puțin începând cu luna decembrie 1999, data la care Hotărârea Pires Neno, pronunțată la 15 octombrie 1998 de Curtea Supremă Administrativă, a fost publicată și comentată în revista juridică Cadernos de Justiça Administrativa 17 septembrie/octombrie 1999), dobândit un grad suficient de certitudine juridică pentru a putea și trebuie să fie utilizat în sensul articolului 35 alineatul (1) din Convenție (a se vedea, de asemenea, Paulino Tomás c. Portugalia, dec., n 58698/00, CEDO 2003). În speță, recurenta nu a sesizat instanțele administrative cu privire la o acțiune în răspundere extracontractuală a la . În plus, în momentul introducerii prezentei acțiuni, la 21 februarie 2001, o astfel de acțiune avea deja caracterul unei căi de atac pentru a epuiza căile de atac interne, în conformitate cu art. 35 alineatul (1) din convenție. Prin urmare, recurenta nu a reușit să dea curs căilor de atac interne. Întrucât procedura în litigiu este, de altfel, pendinte, nimic nu o împiedică pe reclamantă să introducă această cale de atac în fața instanțelor administrative. Prin urmare, cererea trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Vincent Berger Georg Ress Module Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-09-25
0,95
COELHO TEIXEIRA contre le PORTUGAL
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 59200/00 présentée par António Carlos COELHO TEIXEIRA contre le Portugal La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 25 septembre 2003 en une cha
CtEDO 2003-06-12
0,95
RODRIGUES PEREIRA contre le PORTUGAL
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 58952/00 présentée par Porfirio RODRIGUES PEREIRA contre le Portugal La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 12 juin 2003 en une chambre comp
CtEDO 2003-09-25
0,95
ROMAO contre le PORTUGAL
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 66242/01 présentée par Luis ROMÃO contre le Portugal La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 25 septembre 2003 en une chambre composée de : M
CtEDO 2003-09-25
0,95
ANDRADE contre le PORTUGAL
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64400/01 présentée par Eliseu Duarte ANDRADE contre le Portugal La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 25 septembre 2003 en une chambre comp
CtEDO 2003-09-25
0,95
VIEIRA DE MATOS contre le PORTUGAL
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 65450/01 présentée par Ilidio José VIEIRA DE MATOS contre le Portugal La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 25 septembre 2003 en une chambr
Sursă