Bakir și alții împotriva Turciei

Decizia nr. 74518/01, de către Fatma BAKIR și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 16 octombrie 2003 ca secțiune compusă din: Ress Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič doamna H.S. Greve Traja, judecători și dl Berger grefier având în vedere cererea depusă la 30 ianuarie 2001, Având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unei soluții prietenoase a cazului prezentate respectiv de reclamanții și de Guvern la 28 martie și 14 mai 2003, având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, ale căror nume figurează în apendice, sunt resortisanți turci [Notă1]. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către MM. T. Akillıoğlu, A. Aktay și M. Nerse, avocați care practică în Ankara.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 februarie 1993, Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a expropriat parcele de teren aparținând reclamanților din İskenderun. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren și compensarea a fost plătită reclamanților la 2 noiembrie 1995. În urma cererilor de compensare sporită ale reclamanților, Curtea de Jurisdicție Generală Iskenderun a hotărât să le acorde o compensație suplimentară evaluată la TRL 6.177.931.000 plus dobânzi la rata legală de 30% pe an. Reclamanții au apelat. La 30 martie 1998, Curtea de Casație a anulat decizia instanței de primă instanță și a trimis cazul la instanța de primă instanță pentru investigații suplimentare.

La 26 noiembrie 1998, Curtea de Jurisdicție generală Iskenderun a hotărât să atribuie reclamanților o compensație suplimentară evaluată la TRL 4.958.363.000 plus dobânzi la rata legală de 30% pe an. Data, 2 noiembrie 1995, a fost stabilită de instanța de primă instanță pentru funcționarea ratei legale de dobânzi. Această decizie a fost susținută de Curtea de Casație la 22 martie 1999. La 3 august 2000, administrația a plătit reclamanților o compensare suplimentară de 14,732.620.000 TRL, dobânzi incluse. Dobânzile privind compensarea suplimentară au fost calculate la rata legală aplicabilă între 2 noiembrie 1995 și 1 ianuarie 1998, și anume 30%. În ceea ce privește perioada după 1 ianuarie 1998, dobânzile au fost calculate la rata aplicabilă, respectiv 50%.

Rata statutară a dobânzii a fost crescută la 60% la 1 ianuarie 2000. Între 1993 și 1999 rata inflației a crescut în medie de 81,7% pe an. Detalii sunt indicate în tabelul de mai jos: DATA CARE SISTEMUL STATUTORULUI DE INTERES (30%) ÎN RUN (taxa statutară a dobânzii a crescut la 50% la 1.1.1998 și 60% la 1.1.2000) DATA DECIZIE FINALĂ CU PRIVIND COMPENSAȚIA ADIȚIONALĂ (dobânzile și costurile juridice nu sunt incluse) (în lira turcă) DATA ȘI AMUNTUL PAYMENTUL ÎN ȚĂRI (în lira turcă) 2.11.1995 22.3.1999 4.958.363.000 3.08.2000 14.732.620.000 COMPLAINTE Reclamanții se plâng în temeiul articolului 1 din Protocolul 1 și al articolului 6 § 1 din Convenție că, într-un moment în care rata anuală de inflație a fost foarte ridicată în Turcia, au fost plătite dobânzi insuficiente pentru compensarea suplimentară primită în urma expropiării terenurilor lor și că autoritățile au întârziat să le plătească sumele relevante.

Reclamanții se plâng în continuare în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că durata procedurii civile care rezultă din întârzierea de plată a compensației suplimentare a fost încălcată de „cerința de timp rațional” a articolului respectiv. HOTĂRÂREA La 19 mai 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Je Déclare qu’en vue d’un Règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requéte n 74518/01, introduite par M mes Fatma Bakır, Fatma Bakır, Gülen Çetin, Hanifiye Bakır, Meral Bakır, Ümmühani Çetin, Ayșe Meșe et Fidan Bakır, aisi qu’à MM. İsmail Bakır, Hasan Bakır, Salih Bakır, Mehmet Turgut Bakır et Salim Bakır, le gouvern turc de verser aux intéssées, extia gratia , au titre du dommage subi, frais et dépens compris, la somme globale de 5 800 USD (cinq mille huit cents dollars Américains).

Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera versée en euros sur un compte bancaire par les bénéficiaires. Son versement aura loc dans les trois moi suivant la date de notification de la décision de la Cour renduement à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme.

Apartament de reglement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à comter de l’expiration de acesta et jusqu’au règlement Effectif de la somme en question, intérêt simple à un taux sera égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.” La 1 aprilie 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de unul dintre reprezentanții reclamanților: „Je note qu’en vue d’un Règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n 74518/01 pendente devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, le gouvernement turc est prêt à M verser à M mes Fatma Bakır, Fatma Bakır, Gülen Çetin, Hanifiye Bakır, Meral Bakır, Ümmühani Çetin, Ayșe Meșe et Fidan Bakır, issi qu’à MM.

İsmail Bakır, Hasan Bakır, Salih Bakır, Mehmet Turgut Bakır et Salim Bakır, grafia, au titre du dommage subi, frais et dispensa compris, la somme globale de 5 800 USD (cinq mille huit cents dollars américaines). Je note egalement que le versement de cette somme s’effectuera dans un delai de trois mois à comter de la date de notificare de la décision de la Cour rendue conformement à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette propos et renonce par alleurs à toute prêtément à l’ensemble de la Turquie à propositions des faits à l’origine de ladite requéte. Je classé l’affaire définitive réglée. La antente declaration s’inscrit dans le cadre du règlement amable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus.” Curtea ia act de acordul atins între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale (art. 37 § 1 în amenzi a Convenției).

Prin urmare, cazul ar trebui eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine aplicarea din lista de cazuri. Vincent Berger Georg Ress Registrar Președintele APENDIX Lista reclamanților Fatma Bakır, născut în 1931, rezide în Denizciler Ismail Bakır, născut în 1931, rezide în Denizciler Fatma Bakır, născut în 1929, rezide în Denizciler Hasan Bakır, născut în 1954, rezide în Denizciler Gülen Çetin, născut în 1961, rezide în Denizciler Hanifiye Bakır, născut în 1951, rezidă în Denizciler Meral Bakır, născut în 1965, locuiește în Denizciler Salih Bakır, născut în 1968, locuiește în Denizciler Mehmet Turgut Bakır, născut în 1965, locuiește în Denizciler 10. Ümmühani Cetin, născut în 1982, locuiește în Denizciler 11. Ayșe Meșe, născut în 1974, locuiește în Denizciler 12. Fidan Bakır, născut în 1936, locuiește în Denizciler 13. Salim Bakır, născut în 1947, locuiește în Denizciler [Notă1] A fi verificat.

THIRD SECTION

DECISION Application no. 74518/01 by Fatma BAKIR and Others against Turkey The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 16 October 2003 as a Chamber composed of: Mr G. Ress , President , Mr I. Cabral Barreto , Mr L. Caflisch , Mr R. Türmen , Mr B. Zupančič , Mrs H.S. Greve , Mr K. Traja, judges , and Mr V. Berger , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 30 January 2001, Having regard to the formal declarations of acceptance of a friendly settlement of the case respectively submitted by the applicants and the Government on 28 March and 14 May 2003, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, whose names appear in the appendix, are Turkish [Note1] nationals.

They were represented before the Court by MM. T. Akıllıoğlu, A. Aktay and M. Nerse, lawyers practising in Ankara. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 24 February 1993 the General Directorate of National Roads and Highways expropriated plots of land belonging to the applicants in İskenderun. A committee of experts assessed the value of the plots of land and compensation was paid to the applicants on 2 November 1995. Following the applicants’ requests for increased compensation, the Iskenderun Court of General Jurisdiction decided to award them an additional compensation assessed at TRL 6,177,931,000 plus interest at the statutory rate of 30% per annum.

The applicants appealed. On 30 March 1998 the Court of Cassation quashed the decision of the first instance court and remitted the case to the first instance court for further investigation. On 26 November 1998 the Iskenderun Court of General Jurisdiction decided to award the applicants an additional compensation assessed at TRL 4,958,363,000 plus interest at the statutory rate of 30% per annum. The date, 2 November 1995, was fixed by the first instance court for the running of the statutory rate of interest. This decision was upheld by the Court of Cassation on 22 March 1999. On 3 August 2000 the administration paid the applicants an additional compensation of TRL 14,732,620,000, interest included.

The interest on the additional compensation was calculated at the statutory rate applicable between 2 November 1995 and 1 January 1998, namely 30%. As regards the period after 1 January 1998 the interest was calculated at the then applicable rate, namely 50%. The statutory rate of interest was increased to 60% as of 1 January 2000. Between 1993 and 1999 the rate of inflation averaged 81.7% per annum. Details are indicated in the table below:

DATE FROM WHICH THE STATUTORY RATE OF INTEREST (30%) BEGAN TO RUN

(the statutory rate of interest was increased to 50% on 1.1.1998 and 60% on 1.1.2000)

DATE OF FINAL DECISION AS REGARDS ADDITIONAL COMPENSATION

AMOUNT OF ADDITIONAL COMPENSATION

(interests and legal costs are not included) (in Turkish Liras)

DATE AND AMOUNT OF PAYMENT AWARDED TO THEM

(in Turkish Liras) 2.11.1995 22.3.1999 4,958,363,000 3.08.2000 14,732,620,000 COMPLAINTS The applicants complain under Article 1 of Protocol 1 and Article 6 § 1 of the Convention that at a time when the annual rate of inflation in Turkey had been very high, they had been paid insufficient interest on additional compensation received following the expropriation of their land and that the authorities had delayed in paying them the relevant amounts. The applicants further complain under Article 6 § 1 of the Convention that the length of the civil proceedings ‑ resulting from the authorities’ delay in payment of the additional compensation ‑ was in breach of the “reasonable time requirement” of the relevant article.

THE LAW On 19 May 2003 the Court received the following declaration from the Government: “Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n o 74518/01, introduite par M mes Fatma Bakır, Fatma Bakır, Gülen Çetin, Hanifiye Bakır, Meral Bakır, Ümmühani Çetin, Ayșe Meșe et Fidan Bakır, ainsi qu’à MM. İsmail Bakır, Hasan Bakır, Salih Bakır, Mehmet Turgut Bakır et Salim Bakır, le gouvernement turc offre de verser aux intéressées, ex gratia , au titre du dommage subi, frais et dépens compris, la somme globale de 5 800 USD (cinq mille huit cents dollars américains). Cette somme ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera versée en euros sur un compte bancaire indiqué par les requérants.

Son versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, intérêt simple à un taux sera égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.” On 1 April 2003 the Court received the following declaration signed by one of the applicants’ representatives: “Je note qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n o 74518/01 pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, le gouvernement turc est prêt à verser à M mes Fatma Bakır, Fatma Bakır, Gülen Çetin, Hanifiye Bakır, Meral Bakır, Ümmühani Çetin, Ayșe Meșe et Fidan Bakır, ainsi qu’à MM.

İsmail Bakır, Hasan Bakır, Salih Bakır, Mehmet Turgut Bakır et Salim Bakır, ex gratia , au titre du dommage subi, frais et dépens compris, la somme globale de 5 800 USD (cinq mille huit cents dollars américains). Je note également que le versement de cette somme s’effectuera dans un délai de trois mois à compter de la date de notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus.” The Court takes note of the agreement reached between the parties.

It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, the case should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Vincent Berger Georg Ress Registrar President APPENDIX List of applicants