Boybey și Güven împotriva Turciei

HOTĂRÂREA TERZĂ DECIZIE FINALĂ Nr. 43816/98, de către Mustafa BOYBEY și Mehmet Tevfik GÜVEN împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așeză la 23 octombrie 2003 în calitate de Cameră compusă din: Ress Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič dna H.S. Greve Traja, judecători și grefierul secțiunii Berger având în vedere cererea depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 22 iulie 1998, având în vedere art. 5 § 2 din Protocolul nr. 11 la Convenție, prin care competența de a examina cererea a fost transferată Curții, având în vedere decizia parțială din 23 noiembrie 1999, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului prezentat de reclamanții la 9 septembrie 2002 și, respectiv, 15 iulie 2003, după ce au deliberat, decide după cum urmează: Reclamanții, Mustafa Boybey și Memet Tevfik Güven, sunt resortisanți turci născuți în 1933 și 1942 și trăiesc în Adıyaman și, respectiv, Hassa.

Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl A. Akıllıoğlu și dl A. Aktay, avocați care practică în Ankara. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Hotărârea Generală a Drumurilor Naționale și Autostrăzilor a expropriat parcele de teren aparținând reclamanților din Tarsus pentru a construi Tarsus - İçel - Çukurova - İskenderun Autostrada. Un comitet de experți a evaluat valoarea parcelelor de teren aparținând reclamanților și aceste sume au fost plătite la momentul expropiării. În urma cererilor de compensare sporită ale reclamanților, instanțele naționale le-au acordat compensații suplimentare plus un dobânzi la rata legală de 30 % pe an. Reclamanții au apelat și Curtea de Casație au susținut decizia instanței de primă instanță.

La începutul anului 1998, sumele corespunzătoare au fost plătite reclamanților respectiv. Detalii sunt indicate în tabelul de mai jos: NUMELE DE APLICAȚII DATEA TRANSFERIEI TITLULUI DECIZIE FINALĂ DE CURTEA DE CASSARE CU PRIVIND COMPENSAȚIA ADIȚIONALĂ A COMPENSAȚIEI ADIȚIONALE (dobânzile și costurile juridice nu sunt incluse) (în lira turcisă) DATEA PĂYMENTULUI Mustafa BOYBEY Memet Tevfik GÜVEN 06.12.1995 03.02.1997 4.550.000.000 28.01.1998 COMPLAINTE Reclamanții susțin că rata dobânzii aplicată în calculul compensației suplimentare pentru expropriare a fost prea scăzută și se plâng, de asemenea, de întârzierile în obținerea compensației lor. În acest sens, invocă art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 6 din Convenție.

În urma contactelor informale dintre reclamant și reprezentanții guvernului, grefierul secțiunii a fost invitat să asiste părțile în soluționarea acestei chestiuni. Prin urmare, grefierul a adresat proiectelor de declarații părților. Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Turciei propun să plătească 11.500 (even mii cinci sute) de euro dlui Mustafa Boybey și dlui Memet Tevfik Güven în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 43816/98. Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data deciziei Curții ... Această sumă se plătește în euro la un cont bancar numit de către solicitanți, fără taxe și taxe care pot fi aplicabile.

Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație de la unul dintre reprezentanții reclamanților: „Not că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească suma de 11.500 (even mii cinci sute de euro) care acoperă daunele și costurile pecuniare și morale ale dlui Mustafa Boybey și ale dlui Memet Tevfik Güven, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii nr. 43816/98, care sunt în așteptare în fața Curții. De asemenea, remarc că această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data deciziei Curții ... Această sumă se plătește în euro la un cont bancar numit de către solicitanți, fără impozite și taxe care pot fi aplicabile. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele acestei cereri.

Declar că aceasta constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamanții le-au atins.” Curtea ia act de acordul atins între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale și consideră că nu există niciun motiv care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulamentul Curții). Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererii; hotărăște să scoată cererea din lista cazurilor sale.

THIRD SECTION

FINAL DECISION

Application no. 43816/98 by Mustafa BOYBEY and Mehmet Tevfik GÜVEN against Turkey The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 23 October 2003 as a Chamber composed of: Mr G. Ress , President , Mr I. Cabral Barreto , Mr L. Caflisch , Mr R. Türmen , Mr B. Zupančič , Mrs H.S.

Greve , Mr K. Traja, judges , and Mr V. Berger , Section Registrar , Having regard to the above application lodged with the European Commission of Human Rights on 22 July 1998, Having regard to Article 5 § 2 of Protocol No. 11 to the Convention, by which the competence to examine the application was transferred to the Court, Having regard to the partial decision of 23 November 1999, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case submitted by the applicants and the Government on 9 September 2002 and 15 July 2003 respectively, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, Mustafa Boybey and Memet Tevfik Güven, are Turkish nationals who were born in 1933 and 1942 and live in Adıyaman and Hassa respectively.

They were represented before the Court by Mr A. Akıllıoğlu and Mr A. Aktay, lawyers practising in Ankara. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The General Directorate of National Roads and Highways expropriated plots of land belonging to the applicants in Tarsus in order to build the Tarsus -İçel - Çukurova - İskenderun Motorway. A committee of experts assessed the value of the plots of land belonging to the applicants and these amounts were paid to them when the expropriation took place. Following the applicants’ requests for increased compensation, the national courts awarded them additional compensation plus an interest at the statutory rate of 30 % per annum.

The applicants appealed and the Court of Cassation upheld the decision of the first instance court. In the beginning of 1998 the due amounts were paid to the applicants respectively. Details are indicated in the table below:

NAMES OF THE APPLICANTS

DATE OF TRANSFER OF TITLE DEED TO THE LAND

DATE OF FINAL DECISION BY COURT OF CASSATION AS REGARDS ADDITIONAL COMPENSATION

AMOUNT OF ADDITIONAL COMPENSATION

(interests and legal costs are not included) (in turkish liras)

DATE OF PAYMENT

Mustafa BOYBEY Memet Tevfik GÜVEN 06.12.1995 03.02.1997 4.550.000.000 28.01.1998 COMPLAINTS The applicants allege that the rate of interest applied in the calculation of the additional compensation for expropriation was too low. They also complain of the delays in obtaining their compensation. In this regard they invoke Article 1 of Protocol No 1 and Article 6 of the Convention. THE LAW Following informal contacts between the applicant’s and the Government’s representatives, the Section Registrar was asked to assist the parties in reaching a solution to the matter. As a result, the Registrar addressed draft declarations to the parties. The Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Turkey offer to pay 11,500 (eleven thousand five hundred) euros to Mr Mustafa Boybey and Mr Memet Tevfik Güven with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 43816/98.

This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs. This sum will be payable within three months from the date of the decision by the Court ... This sum shall be paid in euros to a bank account named by the applicants, free of any taxes and charges that may be applicable. The payment will constitute the final resolution of the case.” The Court received the following declaration from one of the representatives of the applicants: “I note that the Government of Turkey are prepared to pay the sum of 11,500 (eleven thousand five hundred) euros covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs to Mr Mustafa Boybey and Mr Memet Tevfik Güven with a view to securing a friendly settlement of application no. 43816/98 pending before the Court.

I also note that this sum will be payable within three months from the date of the decision by the Court ... This sum shall be paid in euros to a bank account named by the applicants, free of any taxes and charges that may be applicable. I accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicants have reached.” The Court takes note of the agreement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols and considers that there is no reason which would justify the continuation of the examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of the Court).

For these reasons, the Court unanimously Decides to disjoin the application; Decides to strike the application out of its list of cases. Vincent Berger Georg Ress Registrar President