OLSZEWSKI v. POLAND

Reclamantul, dl Grzegorz Olszewski, este un național polonez, care s-a născut în 1958 și locuiește în Lucień, Polonia. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Piotr Sendecki, un avocat practicant în Lublin, Polonia. Guvernul contestat a fost reprezentat de agentul lor, dl Krzysztof Drzewicki. Următorul cont al faptelor se bazează pe argumentele reclamantului adresate Curții și serviciului de urmărire penală poloneză. La 29 septembrie 1998, reclamantul s-a implicat într-o dispută internă între soția sa și fiica vitregă. Nicio violență nu a fost folosită în timpul disputei. Apoi, fiica vitregă a reclamantului a chemat poliția. Când ofițerii de poliție au sosit au trezit reclamantul și l-au informat că el va fi dus la un centru care să aducă atenție (izba wytrzeשwień). Deși reclamantul a avut vin beat înainte de a începe disputa, el a fost treaz când ofițerii de poliție a sosit. Prin urmare, el a spus ofițerilor că el nu a fost beat și a refuzat să-i urmeze la centrul care a făcut atenție. Ofițerii de poliție au împins reclamantul pe podea și l-au încătușat. Reclamantul și ofițerii de poliție au început să jure unul pe altul. Reclamantul a fost plasat într-o mașină de poliție. El a certat cu ofițerii și au continuat să jure unul pe altul. Mașina de poliție s-a oprit. Ofițerii de poliție au lovit reclamantul de trei sau patru ori în abdomenul său. După aceea, mașina de poliție a fost condusă la Gostynin unde a fost parcat pentru o vreme lângă secția de poliție a districtului (Komenda Rejonowa Policji). Reclamantul a rămas în interiorul mașinii. Apoi a fost dus la centrul de atenție în Płock. Reclamantul și polițiștii au continuat să schimbe insulte. Reclamantul i-a cerut ofițerilor de poliție să-și ia cătușele pentru că erau prea strâmți și mâinile erau umflate, dar cererea lui a fost ignorată. Cererea lui de a fi lăsată să se ușureze a fost, de asemenea, ignorată. Când mașina a sosit la centrul de gândire, ofițerii de poliție l-au lăsat. Când ofițerii de poliție s-au întors și au văzut că s-a umed, au spus că vor vedea niște gunoi supărați. Apoi, reclamantul a fost târât de ofițerii de poliție în clădire. În timp ce a fost tras, și-a pierdut pantofii și pantaloni, pe care i-a scăzut înainte de a urina. Ofițerii de poliție au râs de solicitant. Odată în interiorul centrului Płock, reclamantul a cerut un medic, dar cererea sa a fost ignorată. Reclamantul a primit un test de respiră. În timpul testului un angajat al centrului a început să-l insulte și reclamantul a răspuns în limba ofensivă. Unul dintre ofițerii de poliție a lovit reclamantul cu un pumn în partea dreaptă a feței. Suflare a făcut dinții reclamantului să scadă. Reclamantul a fost apoi doborât. A încercat să se ridice, dar a fost lovit cu o mână deschisă. Reclamantul a căzut din nou în jos. În timp ce el a fost întins pe spate, un angajat al centrului a spus "noi nu ne place grownecks aici" și a căzut pe testiculele sale cu o cizmă grea. După aceea, reclamantul a fost dus la o celulă în care angajații din centru au început să-i pună o jachetă dreptă. În acest moment, ofițerii de poliție nu erau prezenti pe scenă. În timp ce o jachetă dreptă era pusă pe solicitant, o luptă a evoluat. Reclamantul a auzit pe cineva spunând: “Bat astfel încât semnele nu arată”. El a fost lovit cu un genunchi în abdomenul său. El a fost, de asemenea, lovit în nas și a început să sângereze. Reclamantul a fost lovit în testiculuri și leșinat. Când el a recăpătat conștiința el a fost într-o jachetă drept și a fost legat cu bandaje elastice. Fața reclamantului a fost acoperit cu o pânză murdară. Angajații din centru turnat și squashed testiculele sale. Reclamantul a leșinat pentru a doua oară în timpul nopții. Angajații apoi și-au ars scrotumul. În noaptea în care reclamantul striga "da-mi un doctor" dar cererea lui era ignorată. De când în când, cineva striga în răspunsul "du-te la somn târfă". La 30 septembrie 1998, reclamantul a fost eliberat din centrul de atenție. A vizitat un medic în Płock, dar a fost refuzat admiterea pentru că nu avea documente. Reclamantul a fost apoi văzut de Dr. Čudczak la centrul de sănătate al Gostyninei (ośrodek zdrowia). El a descris rănile reclamantului în dosarul său medical. El a indicat, de asemenea, reclamantului că a ars pe scrotul său și l-a trimis la Dr. Gierżyński, Chirurg-șef al Spitalului Gostynului. Când Dr. Gierżyński a văzut reclamantul, el a considerat inițial că reclamantul ar trebui să rămână în spital din cauza descărcării de lichid galben din nasul său și simptomele contuziei cerebrale. Cu toate acestea, el a răzgândit mai târziu, a examinat reclamantul și a emis un certificat medical forense. Potrivit reclamantului, certificatul nu indică următoarele leziuni: o vânătăi pe coapsă și testicule umflate. La 1 octombrie 1998, reclamantul a lucrat pe un site de construcții. A fost în durere, dar a decis să raporteze să lucreze din moment ce a fost prima zi într-o nouă slujbă, care a avut mare dificultăți. La 29 septembrie 1998, reclamantul s-a implicat într-o litigiu intern. A fost beat, se purta agresiv și amenințat să-și omoare fiica vitregă și soacra. Fiica vitregă a chemat poliția. Apoi, ambele femei au părăsit casa și au așteptat poliția în aer liber. Când poliția a sosit reclamantul. Ofițerii participanti l-au informat despre motivele intervenției lor. Reclamantul a început să se comporte agresiv. El a folosit limba abuzivă către ofițerii de poliție și a amenințat să-și ucidă fiica vitregă și soacra în prezența lor. Ambele femei au cerut ofițerilor să ducă reclamantul la un centru care să facă un gând serios. Ofițerii de poliție au ordonat reclamantului să-i urmeze în centru, dar el a refuzat și a început o luptă. Ofițerii au împins reclamantul la podea și l-au încătușat. În acel moment, reclamantul a suferit o abrasie de piele pe frunte. Reclamantul a fost rezistent ofițerilor în timp ce l-au dus la masina de poliție. Odată plasat în interiorul mașinii, reclamantul l-a lovit. Apoi, reclamantul a fost adus la sediul de poliție din districtul Gostynin, unde ofițerii de poliție au colectat H.S. pentru a-l escorta la centrul Płock-up-up. Ofițerii de poliție au depus mărturie că nu au oprit mașina în drum spre centrul care punea la îndoială și nu au atacat reclamantul. Mărturia lor a fost confirmată prin documentarea centrului Płock care pune la îndoială. Pe drum spre centru, reclamantul s-a purtat agresiv și a lovit mașina. Când a ajuns în centru, reclamantul a refuzat să-l părăsească. Prin urmare, ofițerii de poliție au trebuit să tragă reclamantul în interiorul clădirii. Reclamantul a continuat comportamentul său agresiv în interiorul clădirii. El a folosit limba abuzivă și a încercat să lupte cu angajații din centru. Personalul medical al centrului a încercat să efectueze un test de respirație, dar reclamantul a fost prea intoxicat pentru a furniza un specimen de respirație. Ca urmare a comportamentului agresiv al reclamantului, el a fost forțat să poarte o jachetă dreptă între orele 11.15 și 17:00. Reclamantul a strigat pentru aproape toată noaptea. El a cerut să dezbine șacheta dreptă. Reclamantul a fost eliberat din centrul de reluare la 30 septembrie 1998 la ora 7.00. La 1 octombrie 1998, reclamantul a lucrat pe un site de construcție. La 1 octombrie 1998, reclamantul a fost examinat de un medic, care a făcut o intrare în dosarul său medical deținut de centrul de sănătate Gostynin și l-a trimis Dr. Gierżyński. În aceeași zi Dr. Gierżyński a emis un certificat medical. Cardul de detenție (karta pobytu) nr. 001959, care conține înregistrarea prezenței reclamantului în centrul Płock-up, prezintă următoarea descriere a stării sale medicale: „OPINION MEDICAL INITIAL Ca urmare a examinării medicale inițiale, confirm faptul că clientul: 1. este intoxicat și calificat pentru o detenție în centrul de atenție, 2. necesită o trimitere la un centru medical public/hospital, serviciu de urgență, altul/, 3. nu necesită să fie prezentă în centrul care pune la îndoială. Examinarea cu un dispozitiv de detectare intoxicație (respirator, test de alcool, test de sânge) a arătat: Nu poate sufla un respirator. Lipsa de stabilitate. Respirație de alcool. Semnătura unui medic-paramedic la datorie în centrul care face mișto (semnătură ilegabilă)” Nici unul dintre punctele 1-3 nu a fost marcat pe card. „PRESENȚA ÎN CENTRUL SOBERING-UP I. EXAMINARE MEDICALĂ Clientul a fost supus examinării medicale la 23:10 ore. Contextul medical (circumstanțial): a) circumstanțe, cantitatea de alcool consumat, comportamentul în timpul examinării medicale: nu dezvăluie circumstanțele de băutură și cantitatea de alcool consumat, agitație psihomotoră în timpul examinării. Stau în stare de a bate angajații din centrul de atenție. Examinarea subiectului: a) comportament: conștient, certut, agresiv b) starea de spirit: agitat c) plimbare: instabilă d) discursul: slurring e) urme de vomă: nu vizibil f) pulsul: regulat, mic tensiune 74/minu g) inima: bătaie regulată, sunet clar h) elev: normal, slab reacționând i) piele: perfuzie corectă j) condiție de cavitate abdominală: fără modificări k) leziuni: ușoară abrazie a pielii pe templul drept l) simptomele bolii: nu dezvăluie m) descriere a starei persoanei examinate: grad ridicat de intoxicare. II. ALTE TRATEMENTE APLICATE ȘI MEDICAȚII 1. îmbrăcăminte 2. droguri (injecții) 3. baia de apă 4. izolare izolare 5. în jos 6. jacket drept de la 23,15 ore la 5,00 ore din cauza agitației psihomotoare 7. starea medicală și comportamentul a) afecțiune psihiatrică – agitație psihomotoare b) afecțiune fizică – bună stare fizică Semnătura unui doctor-paramedic (semnătura iligibilă) ÎN CENTRUL DE SOBERING-UP I. EXAMENAREA MEDICALĂ După aplicarea tratamentelor și medicamentelor menționate anterior, ca urmare a examinării medicale (să acorde un anumit grad de atenție, psihiatru și stare medicală): satisfăcător. Buna stare de sănătate. concluzionează că persoana menționată în continuare: 1. poate fi eliberată din centrul 2. necesită o trimitere la un centru medical public: nici o semnătură a unui medic-paramedic (semnătură ilegală)” Potrivit cardului reclamantul a fost eliberat din centrul de atenție la 30 septembrie 1998 la ora 7.00. La 1 octombrie 1998 Dr. Przemysław Čudczak, un chirurg, a făcut următoarea mențiune în dosarul medical al reclamantului deținut de centrul de sănătate Gostynin: „Pacientul susține că a fost bătut acum 2 zile de ofițeri de poliție. Referit la Dr. Gierżyński. - abraziune față - (doi cuvinte ilegibile) - arderea scrotumului (?)” La 1 octombrie 1998 Dr. Andrzej Gierżyński, generalist și chirurg specialist, a emis un certificat medical legist, care este scris după cum urmează: „Examinarea medicală a Olszewski Grzegorz, 40 de ani, carte de identitate nr. WL 5281575 locuind în Zaborów Stary. Pe 30.09.98 au suferit următoarele leziuni: o abrasie a pielii pe templul dreapta măsurand 4 x 2 centimetri, dintii frontali slăbiți superioare 1 și mai jos 1, abraziuni ale pielii pe partea dreaptă a groinei, o arsură de prim/al doilea degre pe scrotum măsurand 6-8 mm. La 9 octombrie 1998, reclamantul a solicitat serviciul de urmărire penală pentru a iniția procedurile penale împotriva ofițerilor de poliție și angajaților din centrul care l-a tratat rău la 29 și 30 septembrie 1998. La 19 octombrie 1998, reclamantul a apărut în fața procurorului din districtul Gostynin K. În timp ce reclamantul mirosea cu alcool și a declarat că a sudat un tanc, care a fost umplut cu alcool, procurorul a amânat interviul până a doua zi. La 20 octombrie 1998, procurorul K. a intervievat reclamantul. El a sfătuit reclamantul cu privire la drepturile sale și a luat de la el o declarație ce solicită urmărirea ofițerilor de poliție și angajaților din centrul de atenție. De asemenea, reclamantul a făcut o declarație în care a descris evenimentele din 29 și 30 septembrie 1998. La 20 octombrie 1998, procurorul K. a hotărât să inițieze o anchetă a acuzațiilor formulate de solicitant. La 26 octombrie 1998, procurorul K. a luat declarații de la soția reclamantului, soția soțului și fiica vitregă. Mărturia lor a avut în vedere intervenția poliției în casa reclamantului. Martorii au confirmat că ofițerii de poliție care răspundeau au fost calmi și nu au atacat reclamantul. Ei l-au băgat în bătaie pentru că el a fost agresiv și a folosit limbaj abuziv. La 27 octombrie 1998, directorul centrului Płock a informat procurorul că urmatorul personal a fost în serviciu în centru la momentul detenției reclamantului: (i) dl B., depozitar, (ii) dl M., îngrijitor și (iii) dna L., paramedic. Directorul a prezentat, de asemenea, un card de detenție care conține înregistrarea prezenței reclamantului în centru. La 28 octombrie 1998, șeful adjunct al poliției din secția de poliție din Gostynin a informat procurorul că sergentul G. și agentul W. au răspuns la domiciliul reclamantului la 29 septembrie 1998 și l-au dus la centrul de atenție. La 17 noiembrie 1998, procurorul K. a interogat-o pe agentul W. Martorul a făcut o declarație de două pagini în care el și-a dat cont despre intervenția în casa reclamantului și transferul său la centrul de atenție. În special, el a declarat că reclamantul a fost agresiv și a folosit limbaj abuziv. Prin urmare, el a fost bătut și a suferit abraziune de piele pe obraz sau frunte. Reclamantul a rămas agresiv în mașina de poliție unde a continuat să folosească limbaj abuziv și a lovit mașina. Reclamantul nu a fost atacat de niciunul dintre ofițerii de poliție care răspunde. După ce a fost predat la angajații centrului de atenție, el a fost legat într-o jacket drept din cauza comportamentului său agresiv. La 17 noiembrie 1998 procurorul K. De asemenea, a intervievat al doilea ofițer de poliție care răspundea, sergentul G. El a făcut o declarație de lungă pagină în care el a confirmat conturile evenimentelor date de Constable W. În plus, el a confirmat că reclamantul a urinat în masina de poliție. La 19 noiembrie 1998 procurorul K. a intervievat B. Martorul a declarat că el a fost un angajat al centrului Płock care a luat în considerare. De asemenea, a spus că își amintește de numele lui Grzegorz Olszewski, dar nu-și amintește prezența în centru. Procurorul a adresat martorului următoarea întrebare: „Îți amintești că el a fost agresiv și a avut o jachetă de dreaptă pe?” Martorul a răspuns că există multe situații de această natură și că jachetele de dreaptă și de coachetă în jos vor fi folosite în ceea ce privește persoanele agresive. Cu toate acestea, el nu a amintit prezența și comportamentul reclamantului în centrul de atenție. După aceea, cardul de detenție al reclamantului a fost arătat martorului, dar el a repetat că el nu a amintit prezența reclamantului în centru. La 19 noiembrie 1998, procurorul K. a intervievat, de asemenea, L., un paramedic care a fost de serviciu în centrul Płock care a atenționează la momentul detenției reclamantului. Ea a făcut următoarea declarație: „Sunt de serviciu în centrul Płock care a luat atenție 24 de ore pe săptămână. În noaptea 29/30 septembrie 1998 am primit în centru un pacient din Gostyn. Pacientul a fost agresiv și amenință împotriva angajaților din centru. El a fost foarte intoxicat. Au fost trei încercări de a folosi respiratorul. El a fost incapabil de a sufla. Având în vedere comportamentul său agresiv și pentru siguranța sa a fost pusă pe el un jacket drept.” În acest moment, martorul a fost arătat o copie a cardului de detenție al reclamantului. După consultarea, ea a continuat: „În conformitate cu cardul Grzegorz Olszewski a vrut să bată personalul centrului și pe corpul său au existat abraziuni de piele pe templul potrivit – au existat la momentul admiterii. Nu-mi amintesc nimic altceva. Aș vrea să adăug că pacientul a petrecut mult timp într-o jachetă dreptă, ceea ce arată că pentru o perioadă foarte lungă a arătat agitație psihomotoare. Un pacient, care este într-o jachetă dreptă, este sub control strict al unui medic în serviciu. După două ore cureale au fost ușurate. Ei au fost în repetate rânduri în timpul întregii perioade de prezență. În timp ce pacientul a fost într-o jachetă directă, el a fost agresiv și insultat și blestemat pe toată lumea. Nu-mi amintesc eliberarea sa din centru.” La 30 noiembrie 1998 procurorul K. a intervievat M. Martorul a făcut următoarea declarație: „Am fost de datorie în centrul de meditație între 29 și 30 septembrie 1998. Din ceea ce îmi amintesc Grzegorz Olszewski a fost adus de ofițerii de poliție de la Gostynin, el a fost luat dintr-o dispută internă. În timp ce el a fost scos dintr-o mașină de poliție, el s-a certat, adică a respins ofițerii de poliție, nu a vrut să intre. Ei au trebuit să-l facă să intre prin folosirea forței. A trebuit să folosim forța în timp ce noi l-am dezbrăcat. El a fost agresiv și, prin urmare, a trebuit să-l legăm într-o jacket drept. El ne insulta, ne tragea, a vrut să se lupte cu noi, a valut mâinile sale, a spus că era treaz. În cameră, în timp ce stătea într-o jacket drept, el striga, insulta, amenintă că ne va termina pe noi și pe cei care l-au adus. Alte pacienți au cerut să-l calmeze pentru că el a strigat tot timpul. El a strigat fără nici o pauză în două ore. Nu știu cât timp a fost întins într-o jacket drept, dar a fost o perioadă lungă. Asta este tot ce îmi amintesc.” La 24 noiembrie și 11 decembrie 1998 procuror K. și asistent procuror S. a luat declarații de la doi martori, care au fost deținuți în centrul Płock, la 29 și 30 septembrie 1998. Primii martori au confirmat că a auzit pe cineva strigând în timpul nopții. Acea persoană a strigat "hitleriți", "murders" "oameni, ajută-mă" și a cerut să-și dezbineze geamătul. Alte persoane prezente în centru au strigat înapoi pentru a-i lăsa să doarmă și le-a cerut personalului să dezbină jacheta strigătă a persoanei. Al doilea martor a depus mărturie că la sfârșitul lunii septembrie 1998 el a fost beat și a fost dus la o secție de poliție. La secție, el a văzut un om care a fost calm. Ei au fost dus împreună la un centru care s-a gândit. Cu toate acestea, el nu a amintit comportamentul omului în drum spre centrul care pune la îndoială și în centru. Martorul a declarat, de asemenea, că nu știa dacă cineva a folosit violența împotriva omului în timp ce el a fost reținut în centrul care pune la îndoială. La 21 decembrie 1998 procurorul K. a întrerupt ancheta cu privire la acuzațiile formulate de reclamant și a refuzat să pună în judecată ofițerii de poliție și angajații din centrul Płock care a făcut atenție la arestarea și deținerea reclamantului la 29 și 30 septembrie 1998. Pe lângă dovezile luate de martori, el s-a bazat pe cardul de detenție al reclamantului și pe certificatul medical emis de Dr Gierżyński. Procurorul a luat, de asemenea, în considerare dosarul medical al reclamantului deținut de centrul de sănătate Gostynin, care conține următoarea mențiune: “15 VIII 98. Carități dentare. Fața furioasă. Se referă la un dentist.” Raționarea deciziei procurorului a dat în primul rând o imagine a dovezilor colectate în cursul anchetei. Apoi a declarat următoarele concluzii: „Dovada colectată duce la două versiuni de evenimente – (1) o versiune a reclamantului Grzegorz Olszewski [și] (2) o versiune descrisă de martorii în ceea ce privește comportamentul Grzegorz Olszewski – membrii familiei sale, ofițerii de poliție, personalul centrului care face minte. Dovezile luate de la membrii familiei reclamantului arată că a fost beat și în timpul intervenției interne a poliției (intervenția a avut loc după ce ofițerii de poliție au fost chemați de către fiica vitregă a reclamantului) Grzegorz Olszewski a fost un partid agresiv și atacator și a blestemat și a insultat membrii [sa] familie și ofițerii de poliție. Raportul evenimentelor oferite de membrii familiei a fost confirmat de ofițerii de poliție. Ofițerii de poliție care răspundeau au folosit forța împotriva reclamantului din cauza comportamentului său agresiv. Folosind așa-numitele angajări de putere, l-au împins în jos și l-au încătușat. Ca urmare a căderii reclamantului, el a suferit leziuni în fața față pe partea dreaptă în formă de abraziuni de piele. Rănile menționate anterior suferite de reclamant au fost descrise în declarațiile făcute de ofițerii de poliție, acestea au fost înregistrate în cardul de detenție al centrului de reluare, o intrare în dosarul medical al centrelor de sănătate și opinia medicală forense. Ofițerii de poliție au mărturisit în mod constant că au luat Grzegorz Olszewski de la [să] acasă la o mașină de poliție și l-au transportat la Gostynin și apoi la Płock. În plus, au luat de la Gostynin o persoană în plus pentru a-l transporta la centrul de atenție. Ei au refuzat că, în timpul transportării reclamantului de la locul său de reședință în Gostynin, ei au oprit sau bătut, ei nu l-au lovit de 34 de ori în abdomen, el a fost ținut într-o mașină de poliție într-o cameră separată. Acest lucru respinge în întregime mărturia reclamantului. În același fel, dovezile luate de la angajații din centrul care face minte, confirmate de o persoană prezentă în centru, respinge versiunea de evenimente a reclamantului. Versiunea prezentată de angajații din centrul care face minte minte, este confirmată de înregistrările – notele din cardul de detenție a centrului care face minte minte a reclamantului. În ceea ce privește leziunile asupra organismului reclamantului descrise în certificatul medical forensei, ar trebui să se declare că abraziunile pielii de pe partea dreaptă a feței au rezultat din utilizarea forței de către ofițerii de poliție atunci când au fost depășirea Grzegorz Olszewski în casa sa. Dintii superioare și mai mici pot rezulta din carie și umflarea conexe a feței deja în august 1998 – notă în dosarul medical al centrului de sănătate. Cu toate acestea, nu este posibil să se stabilească în ce circumstanțe scrotul reclamantului a fost ars. A trecut 24 de ore între eliberarea reclamantului de la centrul de reluare și diagnosticul [arsurilor] de către medicul care a emis certificatul medical forense. Utilizarea forței fizice și a cătușelor împotriva Grzegorz Olszewski a constituit o activitate care rezultă din drepturile poliției de a utiliza măsurile de forță directă împotriva reclamantului în temeiul articolului 16 punctul 1 din Legea poliției din 6.4.1990. Având în vedere considerațiile de mai sus, ar trebui menționat că ofițerii de poliție din secția de poliție din districtul Gostynin care a intervenit, nu au depășit competențele lor și nu au acționat împotriva interesului privat. De asemenea, angajații centrului de atenție nu au depășit competențele și nu au bătut reclamantul. Din aceste motive, ar trebui să se precizeze că comportamentul ofițerilor de poliție și angajaților din centrul de atenție nu constituie o infracțiune în temeiul articolelor 231 § 1 și 158 § 1 din Codul penal. Pe baza considerațiilor de mai sus, am hotărât ca în partea operativă [decizia].” Reclamantul a depus la Procurorul Regional Płock (Prokurator Okręgowy) un recurs împotriva deciziei Procurorului de district. La 12 martie 1999, procurorul regional a informat reclamantul că nu a văzut niciun motiv pentru a permite recursul său și, prin urmare, l-a transmis împreună cu dosarul la Curtea de District Gostynin (Sād Rejonowy). La 8 aprilie 1999, judecătorul S. al Tribunalului de District Gostynin a respins apelul reclamantului. Rațiunea deciziei a fost formulată după cum urmează: „Apelul este nespins; în cursul anchetei nu a fost găsită nicio încălcare a legii de către ofițerii de poliție intervenenți. Dovezile luate de la martorii arată că G. Olszewski, în timp ce a fost intoxicat, a purtat agresiv, în timp ce poliția a folosit măsurile prevăzute de lege. Curtea împărtășește argumentele conținute în raționamentul hotărârii procurorului și având în vedere cele de mai sus hotărăște ca în partea operativă [a deciziei].” La 22 aprilie 1999, președintele Curții de district Gostyn a respins apelul reclamantului împotriva acestei decizii, deoarece nu există niciun recurs împotriva acesteia. Detenția anterioară a reclamantului între 28 decembrie 1998 și 14 iulie 1999 a fost ținută în detenție anterioară pe o acuzație de jaf. art. 157, în măsura în care este cazul, prevede: „§ 2 O persoană care cauzează leziuni corporale sau sănătății bolnave care nu durează mai mult de 7 zile, este responsabilă de o amendă, de o penalitate a restricției de libertate sau de închisoare pentru un termen de maximum 2 ani. § 3 În cazul în care o persoană care a comis un act descris în [...] § 2 acționează fără intenție, el este responsabil cu o amendă, pedeapsa restricției libertății sau a încarcerării pentru o perioadă de cel mult 1 an. § 4 Acuzarea unei infracțiuni descrise în § 2 sau 3, în cazul în care prejudiciul corporal sau răul de sănătate nu a durat mai mult de 7 zile, se efectuează sub acuzație privată. ...” art. 158 § 1 prevede: „O persoană care participă la zgomot sau la baterie, care creează un pericol direct de pierdere de vieți sau consecințe descrise în art. 156 § 1 sau arta. art. 231 § 1 prevede: „Un funcționar public, care, prin abuziva atribuțiilor sale sau prin nu-și îndeplinirea sarcinilor, acționează în detrimentul interesului public sau privat, este responsabil de închisoare pentru o perioadă de maximum 3 ani.” art. 417 § 1 prevede: „Trăstoria de stat este responsabilă pentru daunele cauzate de un funcționar de stat în timpul executării sarcinilor pe care le-a încredințat-o.” art. 16 din Legea de poliție din 6 aprilie 1990 afirmă, în măsura în care este cazul, după cum urmează: „1. În cazul în care un ordin legal dat de o autoritate de poliție sau un polițist nu a fost respectat, polițiștii pot aplica următoarele măsuri coercitive: 1) mijloace fizice, tehnice și chimice de restricționare sau escortare a persoanelor sau a vehiculelor de oprire; 2) târcoane; 3) tunuri de apă; 4) câini și cai de poliție; 5) gloanțe de cauciuc aruncate din arme de foc; 2. Polițiștii pot aplica numai astfel de măsuri coercitive care corespund exigențelor unei anumite situații și sunt necesare pentru a-și asculta ordinele.” Punctul 5 din Ordonanța Consiliului de Miniștri din 17 septembrie 1990 privind utilizarea măsurilor coercitive de către poliție prevede: „1. Forța fizică se utilizează pentru a reține o persoană, pentru a contracara un atac sau pentru a face [o persoană] ascultarea unei ordine. În cazul utilizării forței fizice, nimeni nu poate lovi o persoană, cu excepția cazului în care nu trebuie să facă acest lucru în autoapărare sau în scopul de a combate un atac ilegal împotriva vieții, a sănătății sau a proprietăților altor persoane.” Alineatul 6 din Ordonanța prevede, în măsura în care este relevant, după cum urmează: „Handcuffs poate fi utilizat (...) pentru a preveni o evadare sau pentru a preveni un atac activ sau o rezistență activă. ...” Potrivit articolului 39 din Legea din 26 octombrie 1982 privind educația în Sobrietate și Contracționarea alcoolismului sunt exploatate de autoritățile locale. art. 40 din Lege prevede, în măsura în care este cazul: „1. Persoanele intoxicate care se comportă ofensiv într-un loc public sau într-un loc de muncă, sunt în stare de a pune în pericol viața sau sănătatea lor, sau sunt ei înșiși care pun în pericol viața sau sănătatea altor persoane, pot fi luate într-un centru de atenție sau într-un centru public de sănătate sau în locul lor de reședință. (...) 3. [Intoxicați] persoanele care au fost duse într-un centru de reluare sau într-o secție de poliție rămân acolo până la devenirea treaz, dar nu mai mult de douăzeci și patru de ore. ...” art. 42 prevede, în măsura în care este cazul: „1. Forța directă sub formă de deținere și imobilizare poate fi utilizată împotriva persoanelor admise într-un centru care creează pericol pentru propria sau pentru a treia persoană sau pentru sănătate [sau] distruge obiectele din apropiere. Deținerea înseamnă o imobilizare temporară și scurtă a unei persoane prin utilizarea forței fizice. Immobilizare înseamnă o supraputerire de durată mai lungă a unei persoane prin utilizarea curbelor, deținătorilor, deșeurilor sau a unui jacket drept. Forța directă poate dura doar până la momentul în care motivele de aplicare a acesteia încetează să existe. ...” La 23 octombrie 1996, Ministrul Sănătății și Serviciilor Sociale a eliberat o Ordonanță, care reglementează organizarea centrelor care abordează situația. Dispozițiile relevante ale Ordonandei sunt următoarele: „§1.1. Persoanele intoxicate, ale căror comportament cauzează infracțiune, ale căror circumstanțe își amenință viața sau sănătatea sau amenințarea vieții sau sănătății altor persoane, pot fi luate într-un centru care să facă discernământ (...) de ofițerii de poliție, angajații din centru sau altor persoane.” „§8.1. O persoană dusă la centru este supusă imediat examinării medicale. Un medic (paramedic) după examinarea unei persoane deținute în centru evaluează: 1) motive medicale de plasare în centru, primele ajutoare care pot fi acordate în centru, proceduri igienice-sanitare, ținând seama de simptomele intoxicației și de lipsa contraindicațiilor de detenție în centru, sau 2) motive medicale pentru trimiterea unui spital sau a unui alt centru public de îngrijire a sănătății – ținând seama de simptomele intoxicației și de existența de indicații de urgență, sau 3) lipsa simptomelor de intoxicare care justifică detenția în centru.” „§12.1.” În cazul în care un angajat al centrului (...) constată că o persoană [care a fost admisă în centru]: 1) [a] leziuni asupra organismului (...) - centrul informează imediat poliția și notifică termenul de prezență în centru.”§15. Camerele în care sunt prezente persoane intoxicate sunt monitorizate în mod constant de angajații autorizați ai centrului. Angajatul centrului informează imediat medicul (paramedic) despre simptomele care indică deteriorarea sănătății unei persoane intoxicate (...).”

The applicant, Mr Grzegorz Olszewski, is a Polish national, who was born in 1958 and lives in Lucień, Poland. He was represented before the Court by Mr Piotr Sendecki, a lawyer practising in Lublin, Poland. The respondent Government were represented by their Agent, Mr Krzysztof Drzewicki. The following account of facts is based on the applicant’s submissions made to the Court and the Polish prosecution service. On 29 September 1998 the applicant got involved in a domestic dispute between his wife and stepdaughter. No violence was used during the dispute. Subsequently, the applicant’s stepdaughter called the police. When the police officers arrived they woke up the applicant and informed him that he would be taken to a sobering-up centre (izba wytrzeźwień). Although the applicant had drunk wine before the dispute started, he was sober when the police officers arrived. He therefore told the officers that he was not drunk and refused to follow them to the sobering-up centre. The police officers pushed the applicant on the floor and handcuffed him. The applicant and the police officers started to swear at each other. The applicant was placed in a police car. He quarrelled with the officers and they continued to swear at each other. The police car stopped. The police officers kicked the applicant three or four times in his abdomen. Subsequently, the police car was driven to Gostynin where it was parked for a while near the District Police Station (Komenda Rejonowa Policji). The applicant stayed inside the car. He was then being taken to the sobering-up centre in Płock. The applicant and the police officers continued to exchange insults. The applicant asked the police officers to take his handcuffs off because they were too tight and his hands were swollen but his request was ignored. His request to be let out to relieve himself was also ignored. When the car arrived at the sobering-up centre the police officers left it. The applicant urinated in his underwear. When the police officers came back and saw that he had wetted himself, they said “they will see pissed scum.” Subsequently, the applicant was dragged by the police officers inside the building. While being pulled, he lost his shoes and trousers, which he had lowered before he had urinated. The police officers laughed at the applicant. Once inside the premises of the Płock sobering-up centre, the applicant asked for a doctor but his request was ignored. The applicant was given a breathalyser test. During the test an employee of the centre started to insult him and the applicant replied in offensive language. One of the police officers hit the applicant with a fist in the right part of the face. The blow made the applicant’s teeth loose. The applicant was then knocked down. He tried to stand up but was hit with an opened hand. The applicant fell down again. While he was lying on his back, an employee of the centre said “we do not like roughnecks here” and stepped on his testicles with a heavy boot. Subsequently, the applicant was taken to a cell where the employees of the centre started to put a straightjacket on him. At this point, the police officers were not present on the scene. While a straightjacket was being put on the applicant, a struggle evolved. The applicant heard somebody saying: “beat so that marks do not show”. He was hit with a knee in his abdomen. He was also hit in his nose and started to bleed. The applicant was kicked in testicles and fainted. When he regained consciousness he was in a straightjacket and was tied up with elastic bandages. The applicant’s face was covered with a dirty cloth. The employees of the centre twisted and squashed his testicles. The applicant fainted for the second time during the night. The employees then burned his scrotum. During the night the applicant was shouting “give me a doctor” but his requests were ignored. From time to time, somebody would shout in reply “go to sleep you whore”. On 30 September 1998 the applicant was released from the sobering-up centre. He visited a doctor in Płock but was refused admission because he did not have documents. The applicant was then seen by Dr Łudczak at the Gostynin health centre (ośrodek zdrowia). He described the applicant’s injuries in his medical file. He also pointed to the applicant that he had burns on his scrotum and referred him to Dr Gierżyński, the Chief Surgeon of the Gostynin Hospital. When Dr Gierżyński saw the applicant, he initially considered that the applicant should stay in the hospital because of the discharge of yellow fluid from his nose and the symptoms of brain concussion. However, he later changed his mind, examined the applicant and issued a forensic medical certificate. According to the applicant, the certificate does not indicate the following injuries: a bruise on his thigh and swollen testicles. On 1 October 1998 the applicant worked on a construction site. He was in pain but decided to report to work since it was the first day on a new job, which he had got with great difficulty. On 29 September 1998 the applicant got involved in a domestic dispute. He was drunk, behaved aggressively and threatened to kill his stepdaughter and mother-in-law. The stepdaughter called the police. Subsequently, both women left the house and waited for the police outdoors. When the police arrived the applicant woke up. The attending officers informed him about the reasons for their intervention. The applicant began to behave aggressively. He used abusive language towards the police officers and threatened to kill his stepdaughter and mother-in-law in their presence. Both women asked the officers to take the applicant to a sobering-up centre. The police officers ordered the applicant to follow them to the centre but he refused and started a fight. The officers pushed the applicant on the floor and handcuffed him. At that moment, the applicant suffered a skin abrasion on his forehead. The applicant was resisting the officers while they were taking him to the police car. Once placed inside the car, the applicant kicked it. Subsequently, the applicant was brought to the Gostynin District Police Station where the police officers collected H.S. in order to escort him to the Płock sobering-up centre. The police officers testified that they had not stopped the car on the way to the sobering-up centre and had not assaulted the applicant. Their testimony was confirmed by the documentation of the Płock sobering-up centre. On the way to the centre the applicant behaved aggressively and kicked the car. When it arrived to the centre, the applicant refused to leave it. Therefore, the police officers had to drag the applicant inside the building. The applicant continued his aggressive behaviour inside the building. He used abusive language and tried to fight with the employees of the centre. The medical staff of the centre tried to carry out a breathalyser test but the applicant was too intoxicated to provide a specimen of breath. As a result of the applicant’s aggressive behaviour, he was forced to wear a straightjacket between 11.15 p.m. and 5 a.m. The applicant was shouting for almost the whole night. He asked to unbind the straightjacket. The applicant was released from the sobering-up centre on 30 September 1998 at 7.00 a.m. On 1 October 1998 the applicant worked on a construction site. On 1 October 1998 the applicant was examined by a doctor, who made an entry in his medical file kept by the Gostynin health centre and referred him to Dr Gierżyński. On the same day Dr Gierżyński issued a medical certificate. The Detention Card (karta pobytu) no. 001959, which contains the record of the applicant’s presence in the Płock sobering-up centre, provides the following description of his medical condition: “INITIAL MEDICAL OPINION As a result of the initial medical examination I confirm that the client: 1. is intoxicated and qualifies for a detention in the sobering-up centre, 2. requires a referral to a public medical facility /hospital, emergency service, other/, 3. does not require to be present in the sobering-up centre. The examination with a device detecting intoxication (breathalyser, alcohol test, blood test) showed: Unable to blow a breathalyser. Lack of stability. Alcohol breath. Signature of a doctor-paramedic on duty in the sobering-up centre (illegible signature)” None of the points 1 to 3 was marked on the card. “PRESENCE IN THE SOBERING-UP CENTRE I. MEDICAL EXAMINATION The client was subjected to medical examination at 23:10 hours. 1. Medical (circumstantial) background: a) circumstances, the amount of consumed alcohol, behaviour during medical examination: Does not reveal the circumstances of drinking and the amount of consumed alcohol, psychomotor agitation during examination. Stands up to beat the employees of the sobering-up centre. 2. Subject examination: a) behaviour: conscious, quarrelling, aggressive b) mood: agitated c) walk: unstable d) speech: slurring e) traces of vomit: not visible f) pulse: regular, little tense 74/minute g) heart: regular beat, clear sound h) pupil: normal, weakly reacting i) skin: proper perfusion j) condition of abdominal cavity: without changes k) injuries: slight skin abrasion on the right temple l) disease symptoms: does not disclose m) description of the condition of the examined person: high degree of intoxication. II. OTHER APPLIED TREATMENTS AND MEDICATIONS 1. dressings 2. drugs (injections) 3. water bath 4. solitary confinement 5. strapping down 6. straightjacket from 23.15 hours to 5.00 hours because of psychomotor agitation 7. medical condition and behaviour a) psychiatric condition – psychomotor agitation b) physical condition – good physical condition Signature of a doctor-paramedic (Illegible signature) RELEASE FROM THE SOBERING-UP CENTRE I. MEDICAL EXAMINATION After applying the aforesaid treatments and medications, as a result of medical examination (give a degree of sobering-up, psychiatric and medical condition): satisfactory sobering-up. Good health condition. I. conclude that the person mentioned hereinafter: 1. can be released from the centre 2. requires a referral to a public medical facility: no Signature of a doctor-paramedic (Illegible signature)” According to the card the applicant was released from the soberingup centre on 30 September 1998 at 7.00 a.m. On 1 October 1998 Dr Przemysław Łudczak, a surgeon, made the following entry in the applicant’s medical file kept by the Gostynin health centre: “The patient submits that he has been beaten 2 days ago by police officers. Referred to Dr Gierżyński. - face abrasion - (two illegible words) - burn of scrotum (?)” On 1 October 1998 Dr Andrzej Gierżyński, general practitioner and specialist surgeon, issued a forensic medical certificate, which is worded as follows: “Medical examination of Olszewski Grzegorz, 40 years old, identity card no. WL 5281575 residing in Zaborów Stary. On 30.09.98 suffered the following injuries: a skin abrasion on the right temple measuring 4 x 2 centimetres, loose front teeth upper 1 and lower 1, skin abrasions on the right side of groin, a first/second-degree burn on the scrotum measuring 6-8 mm. The aforesaid injuries qualify for Article 157 paragraph 2.” On 9 October 1998 the applicant requested the prosecution service to initiate criminal proceedings against the police officers and the employees of the sobering-up centre who had ill-treated him on 29 and 30 September 1998. On 19 October 1998 the applicant appeared before the Gostynin District Prosecutor K. As the applicant smelled with alcohol and declared that he had welded a tank, which used to be filled with alcohol, the prosecutor postponed the interview until the next day. On 20 October 1998 prosecutor K. interviewed the applicant. He advised the applicant about his rights and took from him a statement requesting the prosecution of the police officers and the employees of the soberingup centre. The applicant also made a statement in which he described the events of 29 and 30 September 1998. On 20 October 1998 prosecutor K. decided to initiate an investigation of the allegations made by the applicant. On 26 October 1998 prosecutor K. took statements from the applicant’s wife, mother-in-law and stepdaughter. Their testimony concerned the police intervention in the applicant’s house. The witnesses confirmed that the responding police officers were calm and did not assault the applicant. They handcuffed him because he was aggressive and used abusive language. On 27 October 1998 the Director of the Płock sobering-up centre informed the prosecutor that the following staff had been on duty in the centre at the time of the applicant’s detention: (i) Mr B., depositary, (ii) Mr M., carer and (iii) Mrs L., paramedic. The Director also submitted a detention card containing the record of the applicant’s presence in the centre. On 28 October 1998 the Deputy Police Chief of the Gostynin District Police Station informed the prosecutor that Sergeant G. and Constable W. had responded to the applicant’s house on 29 September 1998 and had taken him to the sobering-up centre. On 17 November 1998 prosecutor K. interviewed Constable W. The witness made a two-page statement in which he gave his account of the intervention in the applicant’s house and his transfer to the soberingup centre. In particular, he stated that the applicant had been aggressive and had used abusive language. Therefore, he had been handcuffed and had suffered skin abrasion on his cheek or forehead. The applicant had remained aggressive in the police car where he had continued to use abusive language and had kicked the car. The applicant had not been assaulted by any of the responding police officers. After he had been turned over to the employees of the sobering-up centre, he had been bound in a straightjacket because of his aggressive behaviour. On 17 November 1998 prosecutor K. also interviewed the second responding police officer, Sergeant G. He made a page-long statement in which he confirmed the account of events given by Constable W. In addition, he confirmed that the applicant had urinated in the police car. On 19 November 1998 prosecutor K. interviewed B. The witness stated that he was an employee of the Płock sobering-up centre. He also said that he remembered the surname of Grzegorz Olszewski but did not remember his presence in the centre. The prosecutor asked the witness the following question: “Do you remember that he was aggressive and had a straightjacket put on?” The witness replied that there were many situations of that nature and that straightjackets and strapping down would be used in respect of aggressive individuals. However, he did not remember the applicant’s presence and behaviour in the sobering-up centre. Subsequently, the applicant’s detention card was shown to the witness but he repeated that he did not remember the applicant’s presence in the centre. On 19 November 1998 prosecutor K. also interviewed L., a paramedic who was on duty in the Płock sobering-up centre at the time of the applicant’s detention. She made the following statement: “I am on duty in the Płock sobering-up centre 24 hours a week. During the night of 29/30 September 1998 I received in the centre a patient from Gostynin. The patient was aggressive and made threats against the employees of the centre. He was heavily intoxicated. There were three attempts to use breathalyser. He was unable to blow. In view of his aggressive behaviour and for the sake of his safety a straightjacket was put on him.” At this point, the witness was shown a copy of the applicant’s detention card. After consulting it, she continued: “According to the card Grzegorz Olszewski wanted to beat the centre staff and on his body there were skin abrasions on the right temple – they had existed at the time of admission. I do not remember anything else. I would like to add that the patient had spent a long time in a straightjacket, which shows that for a very long time he had shown psychomotor agitation. A patient, who is in a straightjacket, is under strict control of a doctor on duty. After two hours straps were eased. They were repeatedly eased during the whole period of his presence. While the patient was in a straightjacket he was aggressive and insulted and cursed everybody. I do not remember his release from the centre.” On 30 November 1998 prosecutor K. interviewed M. The witness made the following statement: “I was on duty in the sobering-up centre between 29 and 30 September 1998. From what I remember Grzegorz Olszewski was brought by the police officers from Gostynin, he was taken from a domestic dispute. While he was being taken out of a police car, he quarrelled, i.e. resisted the police officers, did not want to get in. They had to make him get in by using force. We had to use force while we were undressing him. He was aggressive and therefore we had to bind him in a straightjacket. He was insulting us, pulling us, wanted to fight with us, waved his hands, was saying that he was sober. In the room, while he was lying in a straightjacket, he was shouting, insulting, threatening us that he would finish us and those who had brought him. Other patients were asking to calm him because he was yelling all the time. He was shouting without any break during two hours. I do not know for how long he was lying in a straightjacket but it was a long period. That is all I remember.” On 24 November and 11 December 1998 prosecutor K. and assistant prosecutor S. took statements from two witnesses, who had been detained in the Płock sobering-up centre on 29 and 30 September 1998. The first witnesses confirmed that he had heard somebody shouting during the night. That person shouted “hitlerites”, “murderers” “people, help me” and was asking to unbind his straightjacket. Other individuals present in the centre shouted back to let them sleep and asked the staff to unbind the yelling individual’s straightjacket. The second witness testified that at the end of September 1998 he was drunk and was taken to a police station. At the station, he saw a man who was calm. They were taken together to a sobering-up centre. However, he did not remember the man’s behaviour on the way to the sobering-up centre and in the centre. The witness also stated that he did not know whether anybody had used violence against the man while he had been detained in the sobering-up centre. On 21 December 1998 prosecutor K. discontinued the investigation of the allegations made by the applicant and refused to prosecute the police officers and the employees of the Płock sobering-up centre involved in the applicant’s arrest and detention on 29 and 30 September 1998. In addition to the evidence taken from witnesses, he relied on the applicant’s detention card and the medical certificate issued by Dr Gierżyński. The prosecutor also took into account the applicant’s medical file kept by the Gostynin health centre, which contained the following entry: “15 VIII 98. Dental caries. Swollen face. Referred to a dentist.” The reasoning of the prosecutor’s decision gave firstly an overview of the evidence collected in the course of the investigation. It then stated the following conclusions: “The collected evidence leads to two versions of events – (1) a version of the complainant Grzegorz Olszewski [and] (2) a version described by the witnesses with respect to the behaviour of Grzegorz Olszewski – members of his family, the police officers, the staff of the sobering-up centre. The evidence taken from the members of the complainant’s family shows that he was drunk and during the police domestic intervention (intervention took place after the police officers had been called by the complainant’s stepdaughter) Grzegorz Olszewski was an aggressive and attacking party and cursed and insulted the members of [his] family and the police officers. The account of events given by the members of the family was confirmed by the police officers. The responding police officers used force against the complainant because of his aggressive behaviour. Using the so-called overpowering grips, they pushed him down and handcuffed him. As a result of the complainant’s fall, he suffered face injuries on the right side in the form of skin abrasions. The aforesaid injuries suffered by the complainant were described in the statements made by the police officers, they were recorded in the detention card of the sobering-up centre, an entry in the health centre medical file and the forensic medical opinion. The police officers testified consistently that they had taken Grzegorz Olszewski from [his] home to a police car and transported him to Gostynin and then to Płock. In addition, they took from Gostynin one more person in order to transport it to the sobering-up centre. They denied that during transporting the complainant from his place of residence in Gostynin, they stopped or beat him, they did not hit him 34 times in the abdomen, he was held in the police car in a separate room. This denies entirety of the complainant’s testimony. In the same way, the evidence taken from the employees of the sobering-up centre confirmed by a person present in the centre rebuts the complainant’s version of events. The version submitted by the employees of the sobering-up centre is confirmed by the entries – notes in the sobering-up centre’s detention card concerning the complainant. As for the injuries on the complainant’s body described in the forensic medical certificate it should be stated that the skin abrasions on the right side of the face resulted from the use of force by the police officers when they were overpowering Grzegorz Olszewski in his home. Loose upper and lower teeth could result from caries and related swelling of the face already in August 1998 – note in the medical file of the health centre. However, it is not possible to establish in what circumstances the complainant’s scrotum was burned. Twenty-four hours elapsed between the release of the complainant from the sobering-up centre and the diagnosis of [the burns] by the doctor who issued the forensic medical certificate. The use of physical force and handcuffs against Grzegorz Olszewski constituted an activity resulting from the rights of the police to use the measures of direct coercion against the complainant under Article 16 section 1 point 1 of the Police Act of 6.4.1990. In view of the above considerations, it should be stated that the police officers from the Gostynin District Police Station who intervened, did not exceed their powers and did not act against the private interest. Also the employees of the sobering-up centre did not exceed their powers and did not beat the complainant. For those reasons, it should be stated that the behaviour of the police officers and the employees of the sobering-up centre did not constitute an offence under Articles 231 § 1 and 158 § 1 of the Criminal Code. On the basis of the above considerations I have decided as in the operative part [of the decision].” The applicant filed with the Płock Regional Prosecutor (Prokurator Okręgowy) an appeal against the decision of the District Prosecutor. On 12 March 1999 the Regional Prosecutor advised the applicant that he had not seen any grounds for allowing his appeal and had therefore transmitted it together with the case file to the Gostynin District Court (Sąd Rejonowy). On 8 April 1999 judge S. of the Gostynin District Court dismissed the applicant’s appeal. The reasoning of the decision was worded as follows: “The appeal is unsubstantiated. In the course of the investigation no breach of law by the intervening police officers was found. The evidence taken from the witnesses shows that G. Olszewski, while intoxicated, behaved aggressively, whereas the police used measures provided by law. The court shares the arguments contained in the reasoning of the prosecutor’s decision and having regard to the above decides as in the operative part [of the decision].” On 22 April 1999 the President of the Gostynin District Court rejected the applicant’s appeal against that decision because no appeal lay against it. 5. The applicant’s pre-trial detention Between 28 December 1998 and 14 July 1999 the applicant was held in pre-trial detention on a charge of robbery. Article 157, in so far as relevant, provides: “§ 2 A person who causes bodily harm or ill health lasting no longer than 7 days, shall be liable to a fine, a penalty of the restriction of liberty or imprisonment for a term not exceeding 2 years. § 3 If a person who committed an act described in (...) § 2 acts without intent, he shall be liable to a fine, a penalty of the restriction of liberty or imprisonment for a term not exceeding 1 year. § 4 The prosecution of a crime described in § 2 or 3, if bodily harm or ill health occasioned lasted no longer than 7 days, shall take place under private indictment. ...” Article 158 § 1 provides: “A person who takes part in affray or battery, which creates a direct danger of loss of life or consequences described in Art. 156 § 1 or Art. 157 § 1, shall be liable to imprisonment for a term not exceeding 3 years.” Article 231 § 1 provides: “A public official, who by abusing his powers or by failing to fulfil his duties, acts to the detriment of public or private interest, shall be liable to imprisonment for a term not exceeding 3 years.” Article 417 § 1 provides: “The State Treasury shall be liable for damage caused by a state official during the execution of duties entrusted to him.” Article 16 of the Police Act of 6 April 1990 reads, in so far as relevant, as follows: “1. If a lawful order given by a police authority or a policeman has not been complied with, policemen may apply the following coercive measures: 1) physical, technical and chemical means of restraining or escorting persons or of stopping vehicles; 2) truncheons; 3) water cannons; 4) police dogs and horses; 5) rubber bullets fired from fire-arms; 2. Policemen may apply only such coercive measures that correspond to the exigencies of a given situation and are necessary to have their orders obeyed.” Paragraph 5 of the Ordinance of the Council of Ministers of 17 September 1990 on the Use of Coercive Measures by the Police provides: “1. Physical force shall be used in order to restrain a person, to counter an attack or to make [a person] obey an order. 2. When using physical force, no one shall hit a person, unless he has to do so in self-defence or in order to counter an unlawful attack against life, health or property of others.” Paragraph 6 of the Ordinance provides, in so far as relevant, as follows: “Handcuffs may be used (...) in order to prevent an escape or to prevent an active assault or active resistance. ...” According to Article 39 of the Law of 26 October 1982 on Education in Sobriety and Counteracting Alcoholism sobering-up centres are operated by local authorities. Article 40 of the Law provides, in so far as relevant: “1. Intoxicated persons who behave offensively in a public place or a place of employment, are in a condition endangering their life or health, or are themselves endangering other persons’ life or health, may be taken to a sobering-up centre or a public health care facility, or to their place of residence. (...) 3. [Intoxicated] persons who have been taken to a sobering-up centre or a police station shall remain there until they become sober but no longer than twenty-four hours. ...” Article 42 provides, in so far as relevant: “1. Direct force in the form of holding and immobilising may be used against persons admitted to a sobering-up centre, who create danger to their own or the third persons’ life or health [or] destroy objects in their vicinity. 2. Holding means a temporary and short immobilisation of a person by using physical force. 3. Immobilising means a longer lasting overpowering of a person by using straps, holders, sheets or a straightjacket. 4. Direct force may last only until such time as the reasons for its application cease to exist. ...” On 23 October 1996 the Minister of Health and Social Services issued an Ordinance, which regulates the organisation of the sobering-up centres. The relevant provisions of the Ordinance are as follows: “§1.1. Intoxicated persons, whose behaviour causes offence, whose circumstances threaten their life or health or who threaten the life or health of other persons, may be taken to a sobering-up centre (...) by the police officers, the employees of the centre or other persons.” “§8.1. A person brought to the centre shall be immediately subjected to medical examination. 2. A doctor (paramedic) after examining a person detained in the centre shall assess: 1) medical reasons for placing in the centre, first aid that may be given in the centre, hygiene-sanitary procedures, taking into account the symptoms of intoxication and the lack of contraindications to the detention in the centre, or 2) medical reasons for referring to a hospital or another public health care facility – taking into account the symptoms of intoxication and the existence of indications for hospitalisation, or 3) the lack of symptoms of intoxication justifying a detention in the centre.” “§12.1. If an employee of the centre (...) finds that a person [who was admitted to the centre]: 1) [has] injuries on his body (...) - the centre shall immediately inform the police and notify the time-limit of his presence in the centre.” “§15. Rooms in which persons intoxicated are present are constantly monitored by the authorised employees of the centre. The employee of the centre shall immediately inform a doctor (paramedic) about symptoms pointing to a deterioration of health of an intoxicated person (...).”