CASE OF TSAVACHIDIS AGAINST GREECE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Payment of the sums provided for in the friendly settlement.
CASE OF TSAVACHIDIS AGAINST GREECE (CtEDO, 2004)
Rezoluția ResDH(2003)185 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 ianuarie 1999 în cazul Tsavachidis împotriva Greciei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 6 ianuarie 2004 la a 863-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Tsavachidis pronunțată la 21 ianuarie 1999 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că acest caz a apărut într-o cerere (nr. 28802/95) împotriva Greciei, depusă la 20 septembrie 1995 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Gabriel Tsavachidis, un național grec, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea reclamantului că serviciile de informații grecești l-au ținut sub supraveghere din cauza convingerilor sale religioase, violând astfel, în special, dreptul său de a respecta convingerile sale religioase, precum și dreptul său de a respecta viața sa privată și domiciliul său; reamintind că cazul a fost prezentat în fața Curții de către Comisie la 15 decembrie 1997; întrucât, în hotărârea sa din 21 ianuarie 1999, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și-a reamintit jurisprudența privind obligațiile statelor contractante în ceea ce privește garanțiile adecvate și eficiente împotriva abuzurilor sistemelor naționale de supraveghere secretă și fiind satisfăcută că actuala soluție s-a bazat pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolele sale, hotărât, în unanimitate, să scoată cazul din lista sa; întrucât, în cadrul aranjamentului prietenos menționat mai sus, guvernul Greciei a declarat că Martorii lui Jehova nu sunt, și nu vor fi niciodată supuși unei supraveghere secretă din cauza convingerilor lor religioase și că, de asemenea, s-a convenit că guvernul Greciei s-a angajat să plătească reclamantului suma de 1 500 000 de dracme pentru costurile care au avut loc în cadrul procedurii de la Comisia Europeană a Drepturilor Omului; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că eliberarea unui caz se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri o dată ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; După ce au luat în considerare în mod oficial declarația guvernului grec că, la momentul încheierii prietenoase, Martorii lui Jehova nu erau, și nu ar fi fost niciodată sub supraveghere secretă din cauza convingerilor lor religioase și a faptului că încheierii prietenoase au fost traduse în greacă și publicate într-un periodic legal pe tot parcursul țării (PoinDik , 2/99, p.175-177) în februarie 1999; Având în plus satisfăcut că, la 13 ianuarie 1999, înainte de eliberarea hotărârii, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Greciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în ceea ce privește angajamentele susținute în acest caz.