Cunha Casaca împotriva Portugaliei

Traducere în română Auto

CAUZA CU CUNHA CASACA v. PORTUGAL (Depunerea nr. 17761/22) HOTĂRÂREA STASBOURG 6 iulie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Cunha Casaca v. Portugal, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Tim Eicke , Președintele Branko Lubarda, Ana Maria Guerra Martins , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 15 iunie 2023, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Portugaliei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 1 aprilie 2022. Reclamantul a fost reprezentat de dl V. Carreto , un avocat care practică în Torres Vedras.

Guvernul Portughez („Governul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenția cu privire la condițiile inadecvate ale detenției sale. De asemenea, a formulat o plângere în temeiul articolului 13 din Convenție. DREPTUL GOVERNULUI DECIZIE DE APLICARE ÎN ARTICOLUL 37 § 1 AL CONVENȚIEI Guvernul a prezentat o declarație unilaterală care nu a oferit o bază suficientă pentru a constata că respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție nu impune Curții să continue examinarea cazului (art. 37 § 1 în amendă). Curtea respinge cererea guvernului de a elimina cererea și va continua, în consecință, examinarea cazului (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, § 75, CEDO 2003 VI).

ALLEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 3 AL CONVENȚIEI Reclamantul se plânge în principal de condițiile inadecvate ale detenției sale. El se bazează pe art. 3 din Convenție. Curtea remarcă că reclamantul a fost reținut în condiții slabe. Detaliile de detenție ale reclamantului sunt indicate în tabelul anexat. Curtea se referă la principiile stabilite în jurisprudența sa privind condițiile de detenție inadecvate (a se vedea, de exemplu, Muršić Croația [GC], nr. 7334/13, §§§13.

101, CEDO 2016). Reafirmă, în special, că o lipsă gravă de spațiu într-o celulă de închisoare cântărește în mare măsură ca factor care trebuie luat în considerare în scopul stabilirii dacă condițiile de detenție descrise sunt „degradante” din punctul de vedere al articolului 3 și pot dezvălui o încălcare, atât singură, cât și luată împreună cu alte deficiențe (a se vedea Muršić , citat mai sus §§ 122-41 , și Ananyev și alții c. Rusia , nos 42525/07 și 60800/08, §§ 149 59, 10 ianuarie 2012). În cazul principal al lui Petrescu c. Portugalia ( nr. 23190/17, 3 decembrie 2019), Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. 10. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat nici un fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.

Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, condițiile de detenție ale reclamantului erau inadecvate. 11. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție. ÎNCĂLCAREA ALEGED a articolului 13 din Convenție 12. Reclamantul s-a mai plângut de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție, care a susținut, de asemenea, o problemă în temeiul articolului 13 din Convenție, având în vedere cazul relevant bine stabilit Această plângere nu este întemeiată în mod evident în sensul art. (a) din Convenție, nici nu este inadmisibilă pe niciun alt motiv. În consecință, aceasta trebuie declarată admisibilă.

După examinarea tuturor materialelor din fața acesteia, Curtea concluzionează că aceasta dezvăluie, de asemenea, o încălcare a Convenției, având în vedere concluziile sale la Petrescu. (citat mai sus, §§ 75-84), cu privire la lipsa unui remediu eficace pentru a se plânge de condițiile de detenție slabe. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Muršić , citat mai sus, §§ 181 și 184), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat.

Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, respinge cererea Guvernului de a elimina aplicarea din lista sa de cazuri în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție pe baza declarației unilaterale pe care le-au prezentat; Declară cererea admisibilă; că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție; deține că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 13 din Convenție în ceea ce privește lipsa unui remediu eficace pentru a se plânge de condițiile inadecvate de detenție; deține (a) faptul că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale.

Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 6 iulie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Tim Eicke Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolelor 3 și 13 din Convenție (condiții neadecvate de detenție și lipsa unui remediu eficace în acest sens) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Reprezentantul Denumirea și locația Facilității de începere și încheiere Durata Sq.

m per deținut Criterii specifice Suport acordat pentru prejudiciu material și morale pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 17761/22 01/04/2022 Hugo Filipe CUNHA CASACA 1986 Vítor Carreto Torres Vedras Coimbra Prizon 10/01/2022 în așteptare Mai mult de 1 an și 3 luni și 15 zile 2 deținuți 2.55 m2 1 suprapopulare a toaletei, deficit de calitate a alimentelor, lipsă sau insuficientă de cantitate de alimente, temperatură inadecvată, lipsă de aer proaspăt, lipsă de confidențialitate 10,800 250 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. [2] În plus, orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.

FOURTH SECTION

CASE OF CUNHA CASACA v. PORTUGAL (Application no. 17761/22) JUDGMENT STRASBOURG 6 July 2023 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Cunha Casaca v. Portugal, The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Committee composed of: Tim Eicke , President , Branko Lubarda, Ana Maria Guerra Martins , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 15 June 2023, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

The case originated in an application against Portugal lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 1 April 2022.

The applicant was represented by Mr V. Carreto , a lawyer practising in Torres Vedras.

The Portuguese Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

The applicant complained under Article 3 of the Convention of the inadequate conditions of his detention. He also raised a complaint under Article 13 of the Convention. THE LAW THE GOVERNMENT’S REQUEST TO STRIKE OUT the APPLICATION UNDER ARTICLE 37 § 1 OF THE CONVENTION

The Government submitted a unilateral declaration which did not offer a sufficient basis for finding that respect for human rights as defined in the Convention does not require the Court to continue its examination of the case (Article 37 § 1 in fine). The Court rejects the Government’s request to strike the application out and will accordingly pursue its examination of the case (see Tahsin Acar v. Turkey (preliminary objections) [GC], no.26307/95, § 75, ECHR 2003 VI).

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

3 OF THE CONVENTION

7. The applicant complained principally of the inadequate conditions of his detention. He relied on Article 3 of the Convention.

The Court notes that the applicant was kept in detention in poor conditions. The details of the applicant’s detention are indicated in the appended table. The Court refers to the principles established in its case ‑ law regarding inadequate conditions of detention (see, for instance, Muršić v. Croatia [GC], no. 7334/13, §§ 96 ‑ 101, ECHR 2016). It reiterates in particular that a serious lack of space in a prison cell weighs heavily as a factor to be taken into account for the purpose of establishing whether the detention conditions described are “degrading” from the point of view of Article 3 and may disclose a violation, both alone or taken together with other shortcomings (see Muršić , cited above, §§ 122-41, and Ananyev and Others v. Russia , nos. 42525/07 and 60800/08, §§ 149 ‑ 59, 10 January 2012).

In the leading case of Petrescu v. Portugal ( no. 23190/17, 3 December 2019), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

10.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s conditions of detention were inadequate.

11.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention. ALLEGED VIOLATION of article 13 of the convention

12.

The applicant further complained of a lack of an effective remedy in respect of his complaints under Article 3 of the Convention, which also raised an issue under Article 13 of the Convention, given the relevant well ‑ established case ‑ law of the Court. This complaint is not manifestly ill ‑ founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor is it inadmissible on any other ground. Accordingly, it must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that it also discloses a violation of the Convention in the light of its findings in Petrescu (cited above, §§ 75-84), concerning the lack of an effective remedy to complain about poor conditions of detention.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

13. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

14.

Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Muršić , cited above, §§ 181 and 184), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Rejects the Government’s request to strike the application out of its list of cases under Article 37 § 1 of the Convention on the basis of the unilateral declaration which they submitted; Declares the application admissible; Holds that this application discloses a breach of Article 3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention; Holds that this application discloses a breach of the Article 13 of the Convention as regards the lack of an effective remedy to complain about inadequate conditions of detention; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 6 July 2023, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Tim Eicke Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Articles 3 and 13 of the Convention (inadequate conditions of detention and lack of an effective remedy in this respect) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Facility Start and end date Duration Sq. m per inmate Specific grievances Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 17761/22 01/04/2022 Hugo Filipe CUNHA CASACA 1986 Vítor Carreto Torres Vedras Coimbra Prison 10/01/2022 pending More than 1 year and 3 months and 15 days 2 inmates 2.55 m² 1 toilet overcrowding, poor quality of food, lack of or insufficient quantity of food, inadequate temperature, lack of fresh air, lack of privacy 10,800 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.