Owczarzak împotriva Poloniei

Rezoluția Finală ResDH(2004) 8 Drepturile de la . . . Cererea nr. 27506/95 Owczarzak împotriva Poloniei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 24 februarie 2004, la cea de-a 871-a ședință a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul fostului articol 32 din Convenția de salvgardare a drepturilor la … Având în vedere Rezoluția interimară DH(99) 260, adoptată la 15 aprilie 1999 în cauza Owczarzak împotriva Poloniei, în care Comitetul de Miniștri a ajuns la concluzia că a fost încălcat art. 8 din Convenție, din cauza faptului că tribunalul a emis o scrisoare adresată Comisiei și a autorizat publicarea raportului Comisiei Europene pentru Drepturile Omului Întrucât Comitetul miniștrilor a examinat propunerile făcute de Comisie, în momentul transmiterii raportului său, cu privire la o satisfacție echitabilă care trebuie acordată părții solicitante, propuneri completate prin scrisoarea din 3 septembrie 2001 a Comitetului special de consilieri însărcinați să asiste Comitetul miniștrilor cu privire la chestiunea satisfacției echitabile după expirarea mandatului Comisiei Cu condiția ca, în cadrul celei de-a 775-a ședințe a delegaților miniștrilor, Comitetul miniștrilor, în conformitate cu propunerile Comitetului special, să fi declarat, prin decizia adoptată la 17 decembrie 2001, în conformitate cu art. 32 alineatul anterior.

2, din Convenție, pe care guvernul statului pârât trebuia să o plătească părții reclamante ca satisfacție echitabilă, în termen de trei luni, 600 de mărci germane pentru prejudiciul moral, și că dobânda ar fi plătită pentru orice sumă neplătită, calculată pe baza fiecărei luni de întârziere care a trecut la rata legală aplicabilă la data prezentei decizii, cu condiția ca dobânda să curgă de la expirarea termenului până la data punerii la dispoziție a plății complete Așteptând ca Comitetul miniștrilor să invite guvernul statului pârât să informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a deciziilor sale din 15 aprilie 1999 și 17 decembrie 2001, având în vedere obligația pe care Polonia să o respecte în conformitate cu art. 32 alineatul (4) anterior din Convenție.

Întrucât, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul de Stat Acuzat a reamintit faptul că măsurile fuseseră deja adoptate pentru a evita noi încălcări similare celor constatate în prezenta cauză (a se vedea Rezoluția ResDH(2002)ată în cauza Niedbała împotriva Poloniei), în special la intrarea în vigoare la 1 ianuarie 1998 (adică ulterior faptelor în speță) a noului Cod privind executarea culpelor și a indicat că raportul Comisiei, precum și deciziile Comitetului de Miniștri au fost transmise autorităților direct interesate.

Prevăzut că Comitetul miniștrilor este asigurat că guvernul statului pârât a plătit reclamantului la 5 iunie 2002, după expirarea termenului de plată, suma totală de 1 109 zlotys ca satisfacție echitabilă, și care a luat notă de faptul că: din cauza adoptării de către Germania de la mai mult de euro, reclamanta a acceptat plata satisfacției echitabile în moneda națională și a renunțat la plata dobânzilor de întârziere având în vedere modicitatea lor; Declar că, după examinarea măsurilor luate de guvernul Poloniei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 32 anterior din convenție în prezenta cauză.

Résolution Finale ResDH(2004)8 Droits de l’Homme Requête n° 27506/95 Owczarzak contre la Pologne (adoptée par le Comité des Ministres le 24 février 2004, lors de la 871e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’ancien article 32 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»), Vu la Résolution intérimaire DH(99)260, adoptée le 15 avril 1999 dans l’affaire Owczarzak contre la Pologne, dans laquelle le Comité des Ministres a conclu qu’il y avait eu violation de l’article 8 de la Convention en raison de l’interception par le tribunal d’arrondissement d’une de ses lettres adressées à la Commission, et a autorisé la publication du rapport de la Commission européenne des Droits de l’Homme ; Attendu que le Comité des Ministres a examiné les propositions faites par la Commission, lors de la transmission de son rapport, au sujet d’une satisfaction équitable à accorder à la partie requérante, propositions complétées par lettre du 3 septembre 2001 du Comité spécial de conseillers chargé d’assister le Comité des Ministres sur la question de la satisfaction équitable après l’expiration du mandat de la Commission ; Attendu que lors de la 775e réunion des Délégués des Ministres, le Comité des Ministres, en accord avec les propositions du Comité spécial, a dit,

par décision adoptée le 17 décembre 2001, conformément à l’ancien article 32, paragraphe 2, de la Convention, que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante comme satisfaction équitable, dans les trois mois, 600 marks allemands au titre du préjudice moral, et que des intérêts seraient payables sur toute somme impayée, calculés sur la base de chaque mois de retard révolu au taux légal applicable à la date de la présente décision, étant entendu que les intérêts courront à partir de l’expiration du délai jusqu’au jour de la mise à disposition du paiement complet ; Attendu que le Comité des Ministres a invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de ses décisions du 15 avril 1999 et du 17 décembre 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Pologne de s’y conformer selon l’ancien article 32, paragraphe 4, de la Convention ; Attendu que lors de examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a rappelé que des mesures avaient déjà été adoptées pour éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans la présente affaire (voir la Résolution ResDH(2002)124 dans l’affaire Niedbała contre la Pologne), avec notamment l’entrée en vigueur le 1er janvier 1998 (à savoir postérieurement aux faits en l'espèce) du nouveau Code de l’exécution des peines,

et a indiqué que le rapport de la Commission ainsi que les décisions du Comité des Ministres avaient été transmis aux autorités directement concernées ; Attendu que le Comité des Ministres s’est assuré que le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante le 5 juin 2002, après l’expiration du délai de paiement, la somme totale de 1 109 zlotys comme satisfaction équitable, et ayant noté qu’en raison de l’adoption par l’Allemagne de l’euro, la partie requérante avait accepté le paiement de la satisfaction équitable en devise nationale et renoncé au paiement des intérêts de retard vu leur modicité, Déclare, après avoir examiné les mesures prises par le Gouvernement de la Pologne, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’ancien article 32 de la Convention dans la présente affaire.