AFFAIRE KUTZNER CONTRE L'ALLEMAGNE

Rezoluția ResDH(2004)40 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 februarie 2002 (definită la 10 iulie 2002) în cauza Kutzner împotriva Germaniei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 iulie 2004, cu ocazia celei de-a 811-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 26 februarie 2002 în cauza Kutzner și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 46544/99) adresată împotriva Germaniei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 5 iulie 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Ingo Kutzner și de doamna Annette Kutzner, resortisanți germani, și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil faptul că retragerea autorității părintești a reclamanților asupra celor două fiice ale acestora le-a încălcat dreptul la respectarea vieții de familie, având în vedere că, în Hotărârea sa din 26 februarie 2002, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 8 din Convenție a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 15 000 EUR pentru prejudicii morale; 8 000 EUR minus 350,63 EUR pentru cheltuieli și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu cu 7,57% la an de la expirarea termenului respectiv și până la plata plății a respins revendicările reclamantului în ceea ce privește satisfacția echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, care au invitat guvernul statului pârât în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 26 februarie 2002, având în vedere obligația pe care o are Germania de a se conforma în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenție Având în vedere că, la examinarea acestei cauze, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre, informații rezumate în anexa la prezenta rezoluție În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză, guvernul statului pârât a plătit părții reclamante sumele prevăzute în hotărârea din 26 februarie 2002, după ce a examinat informațiile furnizate de Guvernanța Germaniei, pe care și le-a îndeplinit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2004)40 Informații furnizate de Guvernul Germaniei la examinarea cauzei Kutzner de către Comitetul de Miniștri Guvernul ia notă de faptul că, în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea competentă, Tribunalul de tutelă de la Bersenbrück, a desemnat experți în psihologie pentru a examina dacă și în ce împrejurări copiii reclamanților ar putea fi returnați fără a le afecta bunăstarea. La 28 noiembrie 2003, tribunalul, pe baza rapoartelor experților, a anulat ordonanța care îi priva pe solicitanți de îngrijirea și de îngrijirea copiilor lor. Prin urmare, copiii s-au întors în familiile lor naturale înainte de Crăciunul 2003. În plus, guvernul amintește că, în ordinea juridică germană, se acordă un efect direct hotărârilor Curții Europene de Justiție de către instanțele germane (a se vedea cauza Vogt împotriva Germaniei, Rezoluția DH(97)12). Din acest motiv și pentru a evita repetarea unei încălcări similare celei constatate în hotărâre, aceaceasta a fost publicată în volumul 2002 al hotărârii. Europäische Grundrechte Zeitschrift (pp 244-251) și, de asemenea, trimis autorităților juridice direct implicate. Guvernul consideră că, din cauza evoluțiilor de mai sus, există un risc mai mare de repetare a încălcării constatate în prezenta cauză și că Germania și-a îndeplinit astfel obligațiile în temeiul articolului 46 în ceea ce privește măsurile cu caracter general și individual.

Résolution ResDH(2004)40

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 26 février 2002 (définitif le 10 juillet 2002)

dans l’affaire Kutzner contre l’Allemagne

(adoptée par le Comité des Ministres le 20 juillet 2004,

lors de la 891e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 26 février 2002 dans l’affaire Kutzner et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 46544/99) dirigée contre l’Allemagne, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 5 juillet 1998 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M.

Ingo Kutzner et Mme

Annette Kutzner, ressortissants allemands, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable le grief selon lequel le retrait de l’autorité parentale des requérants sur leurs deux filles, avait porté atteinte à leur droit au respect de la vie familiale

;

Considérant que dans son arrêt du 26 février 2002 la Cour, à l’unanimité

:

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 8 de la Convention

;

-

a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 15

000 euros pour préjudice moral; 8

000 euros moins 350,63 euros au titre des frais et dépens et que ces montants serait à majorer d’un intérêt simple de 7,57% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement

;

-

a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 26

février

2002, eu égard à l’obligation qu’a l’Allemagne de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Considérant que lors de l’examen de cette affaire, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt, informations résumées dans l’annexe à la présente résolution

;

S’étant assuré que le 16 août 2002, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l’arrêt du 26 février 2002,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de l’Allemagne, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2004)40

Informations fournies par le Gouvernement de l’Allemagne

lors de l’examen de l’affaire Kutzner

par le Comité des Ministres

Le Gouvernement note qu’à la suite de l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme, la cour compétente, le tribunal des tutelles de Bersenbrück, a désigné des experts en psychologie afin d'examiner si et dans quelles circonstances les enfants des requérants pouvaient leur être rendus sans porter atteinte à leur bien-être. Le 28 novembre 2003, le tribunal, se basant sur les rapports des experts, a annulé l’ordonnance qui privait les requérants de la garde et tutelle de leurs enfants. En conséquence les enfants sont retournés dans leur famille naturelle avant Noël 2003.

En outre, le Gouvernement rappelle que dans l'ordre juridique allemand, un effet direct est donné aux arrêts de la Cour européenne par les cours allemandes (voir l’affaire Vogt contre l'Allemagne, Résolution DH(97)12). De ce fait et afin d'éviter la répétition d'une violation semblable à celle constatée dans l’arrêt, celui-ci a été publié dans le volume 2002 de la

Europäische Grundrechte Zeitschrift

(pp 244-251) et également envoyé aux autorités juridiques directement concernées.

Le Gouvernement considère qu’en raison des développements ci-dessus, il n’y a plus de risque de répétition de la violation constatée dans la présente affaire, et que l'Allemagne a ainsi rempli ses obligations au titre de l’article 46 en ce qui concerne les mesures de caractère général et individuel.