AFFAIRE STAMBUK CONTRE L'ALLEMAGNE

Rezoluția ResDH(2004)41 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 17 octombrie 2002 (definită la 17 ianuarie 2003) în cauza Stambuk împotriva Germaniei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 iulie 2004, cu ocazia celei de-a 891-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 17 octombrie 2002 în cauza Stambuk și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 37928/97), formulată împotriva Germaniei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 30 august 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Miro Stambuk, resortisant german, și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil pârâtul privind încălcarea dreptului la libertatea de exprimare al reclamantului din cauza unei sancțiuni disciplinare impuse pentru participarea la un articol de presă privind munca sa; având în vedere că, în Hotărârea sa din 17 octombrie 2002, Curtea, în unanimitate, a declarat că a fost încălcată art. 10 din Convenție a respins pretențiile părții reclamante în materie de satisfacție echitabilă având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenția de invitare a guvernului statului pârât la mai multe informații cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 17 iunie 2006 octombrie 2002, având în vedere obligația pe care o are Germania de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție; Având în vedere că, la examinarea acestei cauze, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre, informații rezumate în anexa la prezenta rezoluție Declar că, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Germaniei, acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2004)41 Informații furnizate de Guvernul Germaniei în momentul examinării cauzei Stambuk de către Comitetul de Miniștri Guvernul amintește că Landul Baden-Württemberg a modificat legea Baden-Württemberg privind consiliile pentru profesiile din domeniul sănătății din 16 martie 1995 prin art. 1 alineatul (4) din Legea din 25 februarie 2003, pentru a permite redeschiderea procedurilor după condamnare. Conform legii modificate, o persoană condamnată sau președintele Camerei Medicilor din Baden-Württemberg poate solicita redeschiderea unui caz închis printr-o hotărâre definitivă, făcând trimitere la art. 359 din Codul de procedură penală. În consecință, reclamantul a fost informat cu privire la dreptul său de a solicita redeschiderea procedurii la Curtea disciplinară de Apel pentru Medicii practicieni (Landesberufsgericht für Ärzte pentru a evita încălcări similare ale Convenției în viitor, copii ale hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului au fost trimise ministerelor de sănătate ale landurilor. precum și o circulară în care se sugerează în special ca hotărârea să fie difuzată și Camerelor medicilor și Tribunelor de lucru ale landurilor. Hotărârea Curții a fost publicată în volumul 2002 al Europäische Grundrechte Zeitschrift (pp 589-593) și în periodicul numărul 7 al Neue Juristische Wochenschrift 2003 (pp 497-499). Guvernul consideră că, având în vedere evoluțiile de mai sus și faptul că un efect direct este acordat hotărârilor Curții Europene de Justiție de către instanțele germane, există un risc mai mare de repetare a încălcării constatate în prezenta cauză, iar Germania și-a îndeplinit astfel obligațiile în temeiul articolului 46 în ceea ce privește măsurile cu caracter general și individual.

Résolution ResDH(2004)41

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 17 octobre 2002 (définitif le 17 janvier 2003)

dans l’affaire Stambuk contre l’Allemagne

(adoptée par le Comité des Ministres le 20 juillet 2004,

lors de la 891e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 17 octobre 2002 dans l’affaire Stambuk et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 37928/97) dirigée contre l’Allemagne, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 30 août 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M.

Miro Stambuk, ressortissant allemand, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable le grief concernant la violation du droit à la liberté d’expression du requérant en raison d’une sanction disciplinaire imposée pour avoir participé à un article de presse sur son travail;

Considérant que dans son arrêt du 17 octobre 2002 la Cour, à l’unanimité

:

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 10 de la Convention

;

-

a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 17

octobre 2002, eu égard à l’obligation qu’a l’Allemagne de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention;

Considérant que lors de l’examen de cette affaire, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt, informations résumées dans l’annexe à la présente résolution

;

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de l’Allemagne, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2004)41

Informations fournies par le Gouvernement de l’Allemagne

lors de l’examen de l’affaire Stambuk

par le Comité des Ministres

Le Gouvernement rappelle que le Land de Baden-Württemberg a modifié la loi du Baden-Württemberg sur les Conseils pour les professions de santé du 16 mars 1995 par l'article 1, paragraphe 4 de la loi du 25

février

2003, afin de permettre la possibilité de réouverture des procédures après une condamnation. Selon la loi modifiée, une personne condamnée ou le président de la Chambre des médecins du Land du Baden-Württemberg peut demander la réouverture d'une affaire close par un arrêt définitif en se référant à l'article 359 du Code de procédure pénale. Le requérant a en conséquence été informé de son droit de demander la réouverture de la procédure devant la Cour disciplinaire d'appel pour les Médecins praticiens (

Landesberufsgericht für Ärzte

).

Afin d'éviter des violations de la Convention semblables à l'avenir, des

copies de l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme ont été envoyées aux ministères de la santé des

Länder

ainsi qu'une circulaire dans laquelle il est suggéré en particulier que l'arrêt soit par ailleurs diffusé aux Chambres des médecins et aux Tribunaux de travail des

Länder

. L'arrêt de la Cour a d'ailleurs été publié dans le volume 2002 de la

Europäische Grundrechte Zeitschrift

(pp 589-593) et dans le périodique numéro 7 de

Neue Juristische Wochenschrift

2003 (pp 497-499).

Le Gouvernement considère qu'en raison des développements ci-dessus et du fait qu'un effet direct est donné aux arrêts de la Cour européenne par les cours allemandes, il n’y a plus de risque de répétition de la violation constatée dans la présente affaire, et que l'Allemagne a ainsi rempli ses obligations au titre de l’article 46 en ce qui concerne les mesures de caractère général et individuel.