DELBOS AND OTHERS v. FRANCE

Primul reclamant, dl Dettmar Delbos, este un național german care s-a născut în 1950 și locuiește la Munchen. Al doilea reclamant, dl Guy Goeffers, este un național belgian care s-a născut în 1946 și trăiește în Sfântul Petersburg. Al treilea reclamant, dl Jan Willem Schipper, este un național Țările de Jos care s-a născut în 1941 și trăiește în Breda. Foussard, al Consiliului d’Etat și al Curții de Casație, și al dlui P. Xavier-Bender, al Barului de Paris. Guvernul francez („Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl R. Abraham, directorul afacerilor juridice la Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Primul reclamant este directorul de producție al Philip Morris GmbH, o societate încorporată în temeiul dreptului german. Al doilea reclamant este managerul de producție al Philip Morris Holland B.V., o societate încorporată în temeiul dreptului Țărilor de Jos. Al treilea reclamant este directorul de administrație al Philip Morris Holland B.V. Aceste două societăți produc mai multe mărci de țigări și le distribuie în Franța. În conformitate cu legislația și reglementările adoptate în temeiul Directivei 89/622/CEE a Consiliului al Comunităților Europene din 13 noiembrie 1989, acestea au tipărit cuvintele „Tobacco dăunează grave sănătății” pe o parte a pachetelor de tigare vândute pe piața franceză. Totuși, mesajul a fost precedat de fraza „Conform Legii nr. 91-32”. La 16 septembrie 1996, Comitetul Național Anti-fumatori (Comité national contre le tabagisme – „CNCT”) a interzis procedurile împotriva lui Philip Morris Holland B.V. și a lui Philip Morris GmbH, precum și împotriva celor trei solicitanți în calitate de administratori ai companiilor, la Curtea Penală de la Quimper, care le-a acuzat, printre altele, de încălcarea articolului L. 355-27 din Codul Sănătății Publice și Ordinul din 26 aprilie 1991 (a se vedea mai jos) prin tipărirea acestei fraze pe pachetele de țigară. La 13 noiembrie 1997, Curtea Penală a constatat că reclamanții sunt vinovați de infracțiune pedepsiți în temeiul art. L. 355-31 din Codul Sănătății Publice. Le-a condamnat la o amendă de 150.000 franci francezi (FRF) fiecare și a declarat Philip Morris Holland B.V. de asemenea, a ordonat reclamanților și celor două societăți să plătească în comun 400.000 de FRF în daune CNCT. Hotărârea prevede, printre altele, următoarele: „... Adăugarea expresiei „În conformitate cu Legea nr. 91-32” ... În conformitate cu art. 4.3 din Directiva Consiliului European din 13 noiembrie 1989, „ statele membre pot stipula ca avertismentele menționate la alineatele (1), (2) și (2)a să fie combinate cu indicația autorului lor”. Statul francez nu a optat să facă acest lucru. 355-27 II și III din Codul Sănătății Publice, art. 9 din Ordinul din 26 aprilie 1991 și art. 4.3 din directiva menționată mai sus] că există obligația de a imprima avertismente de sănătate care vizează informarea consumatorilor și, în consecință, respectarea cerințelor oficiale obligatorii pentru producătorii de țigări; că posibilitatea de a adăuga o indicație a autorului lor este în toate cazurile rezervată statelor membre ale CEE; și că, în ceea ce privește durerea încălcării acestor dispoziții, producătorii de țigări trebuie să imprima cel puțin mesajul statutar minim, al cărui formulare este strict definită de dispozițiile legale și poate completa numai cu condiția ca adăugarea să consolideze mesajul. Acest lucru nu este cazul cu privire la expresia „Conform legii nr. 91-32”, pe care Philip Morris B.V. și Philip Morris GmbH a tipărit înainte de avertizarea sănătății asupra pachetelor de tigare, deoarece adăugarea denaturează semnificația mesajului în cauză prin slăbirea importului său, deoarece aceasta poate sugera că baza de alertare a consumatorilor asupra prejudiciului provocat de tutun nu este medicală, ci legală, în timp ce dăunătoarea tutunului a fost demonstrată prin studii științifice recunoscute. În temeiul dispozițiilor menționate anterior, expresia în cauză este, prin urmare, ilegală. În ciuda avertizării din scrisorile din 4 aprilie 1993, 12 mai 1993 și 2 aprilie 1995 [de la CNCT] că pachetele pe care le făceau și importă în Franța nu au respectat reglementările aplicabile, administratorii societății Philip Morris au refuzat să schimbe ambalajul chiar atunci când procedurile de injecție în acest scop au fost introduse împotriva lor în instanța tribunalului Quimper de grande în iunie 1995. Încălcarea deliberată și persistentă a dispozițiilor juridice și de reglementare aplicabile atestă intenția vinovat a acuzaților, care nu se poate baza în mod valabil pe faptul că fraza suplimentară în cauză a fost tolerată timp de douăzeci de ani în Franța, deoarece această toleranță nu a creat drepturi. Nici ei nu pot susține în mod corespunzător că a fost obligatoriu în țara lor de origine, deoarece acest fapt nu își modifică răspunderea în temeiul legislației franceze. Cele trei elemente – legale, materiale și intențioase – ale infracțiunii constituite prin adăugarea ilegală a cuvintelor „În conformitate cu Legea nr. 91-32” par, prin urmare, a fost făcută. ... Responsabilitatea infracțiunii Nu se contează că la momentul material Jan Willem Schipper a fost directorul executiv al Philip Morris Holland B.V., Guy Goeffers directorul de fabrică a acestei societăți și Dettmar Delbos managerul de producție al Philip Morris GmbH ... ... Se pare că, având în vedere nivelul lor de responsabilitate și sfera lor de acțiune, cei trei [aplicanți] (administratori de gestionare și regizori de fabricație) nu ar fi putut fi ignorați de sfera specifică de aplicare a reglementărilor franceze relevante și au fost obligați să se asigure că procesele lor de fabricație respectă aceste reglementări. ...” Într-o hotărâre din 4 februarie 1999, Curtea de Apel din Rennes a modificat sentința impusă de instanța de judecată – creștendu-l la o amendă de 300 000 FRF împotriva fiecărui reclamant – și a susținut restul hotărârii. Curtea de Apel a indicat, în special: „... Articolul L. 355-27 din Codul de Sănătate Publică impune să fie imprimate atât un avertisment general, cât și un avertisment specific de sănătate pe pachetele de tigare în conformitate cu termenii decretului de punere în aplicare din 26 aprilie 1991, care utilizează termenii „notice” și „mensaj specific”, astfel de termeni presupunem transmiterea în scris a informațiilor. De la dispozițiile respective este clar că, în cazul în care avertismentul este formulat astfel încât, din motive de formă sau de prezentare, acesta nu mai constituie „mesajul” sau „notificiul” necesar prin Codul, legea va fi încălcată. 91-32” indică autorul avertizării în mod eliptic, cu o definiție înșelătoare și doar o trimitere vagă la identitate (referințe la legislația care se efectuează în mod obicei până la data și la numărul sau, uneori, până la data și numărul, dar niciodată numai cel de-al doilea); prin urmare, concluzia trebuie trasă că „Second Legea nr. 91-32” nu este informativă. O examinare a formulației utilizate arată că este creat un efect distant între emisorul mesajului și opinia autorului său. Acest efect distant poate fi perceput doar de cititori ca o poziție oficial neutru la care nu trebuie să adere și care este deschis criticilor. Aceasta constituie o formă de comentarii implicite asupra unei măsuri obligatorii și nejustificate, care absorbă și transformă simțul mesajului de sănătate. Aceste considerații arată că obligația de a furniza informațiile statutare este eludată astfel încât să încarce formularea anunțului obligatoriu cu un sens implicit, dar clar, care răsturnește și deformează sensul și importul mesajului statutar. Concluzia care trebuie trasată în aceste circumstanțe este că în cazul în care mesajul statutar este combinat cu cuvintele „Conform legii nr. 91-32” se emite în condiții care încălcă articolul L. 355-27 din Codul Sănătății Publice. [Reclamanții] nu poate justifica violarea legii pe baza practicilor străine sau ascultarea unei directive europene într-o situație în care directiva nu a fost obligatorie pentru ele și, în plus, nu au respectat nici scrisoarea, nici spiritul acesteia. Elementul intenționat este suficient de realizat prin natura subtilă a formulației enigmatice a textului adăugat la mesajul statutar, care permite atât să evite transmiterea oricărei informații, cât și să poată să se refugieze în spatele autorității legislative. ...” Reclamanții au apelat la punctele de drept împotriva acestei hotărâri. Având în vedere, printre altele, art. 7 din Convenție, ei au susținut, în special, că, în găsirea acestora vinovate de o infracțiune, în timp ce articolul L. 355-27 II din Codul Sănătății Publice și art. 9-1 din Ordinul din 26 aprilie 1991 nu au penalizat o adăugare, cum ar fi „În conformitate cu Legea nr. 91-32” înainte de „Tobacco dăunează grav sănătatea”, instanțele inferiore au încălcat principiul conform căruia doar legea poate defini o infracțiune și prevede o penalitate și principiul conform căruia dreptul penal trebuie interpretat în mod strict. Ei au adăugat că articolul L. 355-31 din Codul Sănătății Publice a fost, în orice caz, imprecis și că, prin urmare, instanțele inferiore ar fi trebuit să refuze să o aplice. La 15 februarie 2000, Divizia Criminală a Curții de Casație a respins recursul din următoarele motive: „Așa cum s-a declarat în hotărârea Curții de Apel, Dettmar Delbos, Guy Goeffers și Jan Willem Schipper, administratorii respectivi ai companiilor din grupul Philip Morris, au fost urmăriți în urmărire pentru adăugarea cuvintelor „În conformitate cu Legea nr. 91-32” înainte de avertismentul de sănătate „Tobacco dăunează grav sănătatea” pe pachetele de țigară comercializate de companii. În sensul că infracțiunea a fost încheiată, Curtea de Apel a constatat că, prin modificarea textului avertismentului general de sănătate necesar de dispozițiile legale și de reglementare, acuzații și-au deformat sensul. În consecință, Curtea de Apel a justificat decizia sa. Întrucât dispozițiile opționale ale art. 4.3 din Directiva 89/622/CEE din 13 noiembrie 1989 nu au fost transpuse în dreptul intern, orice modificare a textului avertismentului sănătății impus de dispozițiile art. L. 355-27 II din Codul Sănătății Publice constituie o infracțiune pedepsită în temeiul art. L. 355-31 din Codul Sănătății Publice. ...” La 13 noiembrie 1989, Consiliul Comunităților Europene a adoptat Directiva 89/622/CEE privind apropierea dispozițiilor legislative, de reglementare și administrative ale statelor membre privind etichetarea produselor din tutun. art. 4 (modificat de Directiva 92/41/CEE din 15 mai 1992) a fost redactat după cum urmează: „1. Toate pachetele unitare de produse din tutun trebuie să aibă, pe suprafața cea mai vizibilă, următorul avertisment general în limba oficială sau în limbile din țara de comercializare finală: tutunul daune grave sănătății. În ceea ce privește pachetele de tigare, cealaltă suprafață largă a pachetului transportă, în limba oficială sau în limba oficială a țării de comercializare finală, avertismente specifice alternate în conformitate cu următoarea regulă: – fiecare stat membru elaborează o listă de avertismente luate exclusiv de cele enumerate în anexa 1, – avertismentele specifice selectate se imprima pe pachetele de unitate, astfel încât să garanteze apariția fiecărui avertisment pe o cantitate egală de pachete de pachete de unitate, cu o toleranță de aproximativ 5%. 2a. ... Statele membre pot prevedea că avertismentele menționate la alineatele (1), (2) și (2)a se combină cu indicația autorului lor. Pe pachetele de țigară, avertismentele prevăzute la alineatele (1) și (2) acoperă cel puțin 4% din fiecare suprafață mare a pachetului unitar, cu excepția indicației autorității prevăzute la alin. (3). Acest procent se ridică la 6% pentru țările cu două limbi oficiale și la 8% pentru țările cu trei limbi oficiale. Avertismentele necesare pe cele mai mari două suprafețe ale fiecărei pachete de tigare: (a) trebuie să fie clare și lizibile; (b) să fie tipărite în litere grase; (c) să fie tipărite pe un fundal contrastant; (d) să nu fie tipărite într-un loc în care acestea pot fi deteriorate la deschiderea ambalajului; (e) să nu fie tipărite pe ambalajul transparent sau pe orice altă ambalaj extern. ...” Această directivă a fost transpusă în legea franceză prin Legea nr. 91-32 din 10 ianuarie 1991. Prin urmare, următorul articol a fost introdus în Codul Sănătății Publice: „... II. Fiecare unitate de produse din tutun sau tutun trebuie să poarte, în conformitate cu termenii și condițiile specificate prin ordinea ministrului Sănătății, anunțul „Tobacco dăunează grav sănătatea”. ... III bis. Toate pachetele unitare de produse din tutun și tutun transportă, în mod determinat de ordinul ministrului sănătății, un mesaj specific de sănătate. ...” Pe baza acestor dispoziții, Ministrul Sănătății a emis un ordin la 26 aprilie 1991 „determinarea metodelor de analiză a conținutului de nicotina și de țesut și a metodelor de verificare a preciziei anunțului de ambalaj și a modului în care mesajele de sănătate și anunțurile obligatorii ar trebui să includă pe pachetele de produse din tutun și tutun”, din care art. 9 a fost redactat după cum urmează: „1. Toate pachetele de produse din tutun și tutun trebuie să aibă, pe suprafața cea mai vizibilă, următorul avertisment general: „Tobacco dăunează grav sănătatea”. În ceea ce privește pachetele de țigară, cealaltă suprafață mare a pachetului trebuie să poarte unul dintre următoarele avertismente specifice: Fumatul cauzează cancer; Fumatul cauzează boli de inimă; Fumat atunci când este gravidă vă afectează copilul; Fumatul dăunează sănătatea celor din jurul vostru; Nu fuma dacă doriți să rămâneți sănătoși. ... În cazul pachetelor de țigară, avertismentele prevăzute la alineatele (1) și (2) trebuie să acopere cel puțin 4% din fiecare suprafață mare a pachetului de unitate. Avertismentele necesare pe cele mai mari două suprafețe ale fiecărui pachet de tigare (a) trebuie să fie clare și lizibile; (b) să fie tipărite în litere grase pe un fundal contrastant; (c) să nu fie tipărite într-un loc în care acestea pot fi deteriorate atunci când ambalajul este deschis; (d) să nu fie tipărite pe ambalajul transparent sau pe orice altă ambalaj extern. ...” 355-31 din Codul de Sănătate Publică, „cine face încălcarea dispozițiilor [articolul] L. 355-27 se plătește cu o amendă între 50 000 și 500 000 FRF”. Articolul L. 355-32 a autorizat „associațiile care [au fost] înregistrate oficial timp de cel puțin cinci ani la momentul material și ale căror articole de asociere includă] lupta împotriva fumatului [pentru a exercita] drepturile conferite părților civile în ceea ce privește [pedeapsa menționată anterior]”.

The first applicant, Mr Dettmar Delbos, is a German national who was born in 1950 and lives in Munich. The second applicant, Mr Guy Goeffers, is a Belgian national who was born in 1946 and lives in St Petersburg. The third applicant, Mr Jan Willem Schipper, is a Netherlands national who was born in 1941 and lives in Breda. The applicants were represented before the Court by Mr D. Foussard, of the Conseil d’Etat and Court of Cassation Bar, and Mr P. Xavier-Bender, of the Paris Bar. The French Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr R. Abraham, Director of Legal Affairs at the Ministry of Foreign Affairs. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The first applicant is the production manager of Philip Morris GmbH, a company incorporated under German law. The second applicant is the production manager of Philip Morris Holland B.V., a company incorporated under Netherlands law. The third applicant is the managing director of Philip Morris Holland B.V. These two companies manufacture several brands of cigarettes and distribute them in France. In accordance with the legislation and regulations passed pursuant to Council Directive 89/622/EEC of the Council of the European Communities of 13 November 1989, they printed the words “Tobacco seriously damages health” on one side of the cigarette packets sold on the French market. However, the message was preceded by the phrase “According to Law no. 91-32”. On 16 September 1996 the National Anti-Smoking Committee (Comité national contre le tabagisme – “the CNCT”) brought proceedings against Philip Morris Holland B.V. and Philip Morris GmbH, and against the three applicants in their capacity as managers of the companies, in the Quimper Criminal Court. It accused them, inter alia, of breaching Article L. 355-27 of the Public Health Code and the Order of 26 April 1991 (see below) by printing that phrase on the cigarette packets. On 13 November 1997 the Criminal Court found the applicants guilty of the offence punishable under Article L. 355-31 of the Public Health Code. It sentenced them to a fine of 150,000 French francs (FRF) each and declared Philip Morris Holland B.V. and Philip Morris GmbH jointly and severally liable for payment. It also ordered the applicants and the two companies jointly and severally to pay FRF 400,000 in damages to the CNCT. The judgment states, inter alia, the following: “... The addition of the phrase ‘According to Law no. 91-32’ ... Under Article 4.3 of the Directive of the European Council of 13 November 1989, ‘member States may stipulate that the warnings referred to in paragraphs 1, 2 and 2a be combined with the indication of the authority that is their author’. The French State has not opted to do so. It is clear [from Article L. 355-27 II and III of the Public Health Code, Article 9 of the Order of 26 April 1991 and Article 4.3 of the aforementioned directive] that there is an obligation to print health warnings aimed at informing consumers and, accordingly, complying with the formal requirements binding on cigarette manufacturers; that the possibility of adding an indication of the authority that is their author is in all cases reserved to member States of the EEC alone; and that on pain of breaching those provisions cigarette manufacturers must print at least the minimum statutory message, the wording of which is strictly defined by the legal provisions, and can only supplement it on condition that the addition reinforces the message. That is not the case regarding the phrase ‘According to Law no. 91-32’ which Philip Morris B.V. and Philip Morris GmbH have printed before the health warning on cigarette packets since that addition distorts the meaning of the message in question by weakening its import because it may suggest that the basis for alerting consumers to the harm done by tobacco is not medical but legal, whereas the harmfulness of tobacco has been proved by recognised scientific studies. Under the aforementioned provisions, the phrase in question is therefore unlawful. Despite having been warned by letters of 4 April 1993, 12 May 1993 and 2 April 1995 [from the CNCT] that the packets they were manufacturing and importing into France did not comply with the applicable regulations, the Philip Morris company managers refused to change the packaging even when injunction proceedings to that end were brought against them in the Quimper tribunal de grande instance in June 1995. The wilful and persistent violation of the applicable legal and regulatory provisions attest to the guilty intention of the defendants, who cannot validly rely on the fact that the additional phrase in question had been tolerated for twenty years in France since that tolerance did not create rights. Nor can they properly argue that it was compulsory in their country of origin since that fact does not alter their liability under French law. The three elements – statutory, material and intentional – of the offence constituted by the unlawful addition of the words ‘According to Law no. 91-32’ therefore appear to have been made out. ... Responsibility for the offence It is not disputed that at the material time Jan Willem Schipper was the managing director of Philip Morris Holland B.V., Guy Goeffers the manufacturing director of that company and Dettmar Delbos the production manager of Philip Morris GmbH ... ... it would appear that, having regard to their level of responsibility and their sphere of action, the three [applicants] (managing director and manufacturing directors) could not have been unaware of the particular sphere of application of the relevant French regulations and were under a duty to ensure that their manufacturing processes complied with those regulations. ...” In a judgment of 4 February 1999, the Rennes Court of Appeal modified the sentence imposed by the lower court – increasing it to a fine of FRF 300,000 against each applicant – and upheld the remainder of the judgment. The Court of Appeal indicated, in particular: “... Article L. 355-27 of the Public Health Code requires that both a general and a specific health warning be printed on cigarette packets in accordance with the terms of the implementing decree of 26 April 1991, which uses the terms ‘notice’ and ‘specific message’. These terms presuppose the transmission of information in writing. It is clear from those provisions that if the warning is worded in such a way that, for reasons of form or presentation, it no longer constitutes the ‘message’ or ‘notice’ required by the Code the law will have been breached. The phrase ‘According to Law no. 91-32’ indicates the authority that is the author of the warning elliptically, with a misleading definition and only a vague reference to the identity (references to legislation customarily being made by the date or sometimes by the date and number, but never the latter alone); the conclusion must therefore be drawn that the phrase ‘According to Law no. 91-32’ is not informative. An examination of the wording used shows that a distancing effect is created between the emitter of the message and the opinion of its author. That distancing effect can only be perceived by readers as a formally neutral position to which they do not have to adhere and which is open to criticism. It amounts to a form of implicit comment on a compulsory and unjustified measure, which absorbs and transforms the sense of the health message. These considerations show that the obligation to provide the statutory information is circumvented in such a way as to load the wording of the compulsory notice with an implicit but clear meaning that twists and distorts the sense and import of the statutory message. The conclusion that has to be drawn in these circumstances is that where the statutory message is combined with the words ‘According to Law no. 91-32’ it is emitted in conditions which breach Article L. 355-27 of the Public Health Code. [The applicants] cannot justify infringing the law on the basis of foreign practices or obedience to a European directive in a situation in which the directive was not binding on them and, moreover, they have respected neither the letter nor the spirit of it. The intentional element is sufficiently made out by the subtle nature of the enigmatic wording of the text added to the statutory message, which allows it both to avoid conveying any information and potentially to take refuge behind the legislative authority. ...” The applicants appealed on points of law against that judgment. Relying on, inter alia, Article 7 of the Convention, they argued in particular that in finding them guilty of a criminal offence, whereas Article L. 355-27 II of the Public Health Code and Article 9-1 of the Order of 26 April 1991 did not penalise an addition such as ‘According to Law no. 91-32’ before ‘Tobacco seriously damages health’, the lower courts had violated the principle that only the law can define a crime and prescribe a penalty and the principle that the criminal law must be strictly interpreted. They added that Article L. 355-31 of the Public Health Code was in any case imprecise and that the lower courts should therefore have refused to apply it. On 15 February 2000 the Criminal Division of the Court of Cassation dismissed the appeal on the following grounds: “... As stated in the Court of Appeal’s judgment, Dettmar Delbos, Guy Goeffers and Jan Willem Schipper, the respective managers of the companies of the Philip Morris group, were prosecuted for adding the words ‘According to Law no. 91-32’ before the health warning ‘Tobacco seriously damages health’ on cigarette packets marketed by the companies. In holding that the offence had been made out, the Court of Appeal found that by modifying the text of the general health warning required by the legal and regulatory provisions the defendants had distorted its meaning. Accordingly, the Court of Appeal justified its decision. As the optional provisions of Article 4.3 of Directive 89/622/EEC of 13 November 1989 were not transposed into domestic law, any alteration of the text of the health warning required by the provisions of Article L. 355-27 II of the Public Health Code amounts to an offence punishable under Article L. 355-31 of the Public Health Code. ...” On 13 November 1989 the Council of the European Communities adopted Directive 89/622/EEC on the approximation of the laws, regulations and administrative provisions of the member States concerning the labelling of tobacco products. Article 4 (as amended by Directive 92/41/EEC of 15 May 1992) was worded as follows: “1. All unit packets of tobacco products shall carry, on the most visible surface, the following general warning in the official language or languages of the country of final marketing: Tobacco seriously damages health. 2. With regard to cigarette packets, the other large surface of the packet shall carry, in the official language or languages of the country of final marketing, specific warnings alternating in accordance with the following rule: – each member State shall draw up a list of warnings taken exclusively from those listed in Annex 1, – the specific warnings selected shall be printed on the unit packets so as to guarantee the appearance of each warning on an equal quantity of unit packets, with a tolerance of around 5%. 2a. ... 3. Member States may stipulate that the warnings referred to in paragraphs 1, 2 and 2a be combined with the indication of the authority that is their author. 4. On cigarette packets the warnings provided for in paragraphs 1 and 2 shall cover at least 4% of each large surface of the unit packet, excluding the indication of the authority provided for in paragraph 3. This percentage shall be increased to 6% for countries with two official languages and to 8% for countries with three official languages. The required warnings on the two largest surfaces of each cigarette packet: (a) shall be clear and legible; (b) shall be printed in bold letters; (c) shall be printed on a contrasting background; (d) shall not be printed in a place where they may be damaged when the package is opened; (e) shall not be printed on the transparent wrapper or any other external wrapping. ...” That directive was transposed into French law by Law no. 91-32 of 10 January 1991. The following Article was thus inserted into the Public Health Code: “... II. Every unit packet of tobacco or tobacco products shall carry, in accordance with the terms and conditions specified by order of the Minister of Health, the notice ‘Tobacco seriously damages health’. ... III bis. All unit packets of tobacco and tobacco products shall carry, in the manner determined by an order of the Minister of Health, a specific health message. ...” On the basis of those provisions, the Minister of Health issued an order on 26 April 1991 “determining the methods for analysing the nicotine and tar contents and the methods for verifying the accuracy of the notice on packaging and the manner in which the health messages and compulsory notices should feature on packets of tobacco and tobacco products”, Article 9 of which was worded as follows: “1. All unit packets of tobacco and tobacco products shall carry, on the most visible surface, the following general warning: ‘Tobacco seriously damages health’. 2. With regard to cigarette packets, the other large surface of the packet shall carry one of the following specific warnings: Smoking causes cancer; Smoking causes heart disease; Smoking when pregnant harms your baby; Smoking damages the health of those around you; Don’t smoke if you want to stay healthy. ... 4. On cigarette packets the warnings provided for in paragraphs 1 and 2 shall cover at least 4% of each large surface of the unit packet. The required warnings on the two largest surfaces of each cigarette packet (a) shall be clear and legible; (b) shall be printed in bold letters on a contrasting background; (c) shall not be printed in a place where they may be damaged when the package is opened; (d) shall not be printed on the transparent wrapper or any other external wrapping. ...” Under Article L. 355-31 of the Public Health Code, “anyone who commits a breach of the provisions [of Article] L. 355-27 shall be liable to a fine of between FRF 50,000 and FRF 500,000”. Article L. 355-32 authorised “associations that [had] been formally registered for at least five years at the material time and whose articles of association includ[ed] the fight against smoking [to] exercise the rights conferred on civil parties in respect of [the above-mentioned offence]”.