CASE OF JOKELA AGAINST FINLAND

Rezoluția ResDH(2004)64 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 mai 2002 (finală la 21 august 2002) în cazul Jokela împotriva Finlandei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004 la a 897-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Jokela pronunțată la 21 mai 2002 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 28856/95) împotriva Finlandei, depusă la 20 septembrie 1995 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 25 din Convenția de către dna Barbro Jokela, dna Heidi Jokela, dnul Jussi Jokela și dl Petri Jokela, resortisanți finlandezi, și că Curtea, sesizată în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 a declarat admisibilă plângerile conform căreia drepturile de proprietate ale reclamanților au fost încălcate din cauza discrepanței dintre evaluările date de autoritățile competente și de instanțe, cu privire la valoarea de piață a bunurilor expropriate și cu valoarea de piață a bunurilor supuse impozitului asupra moștenirii și cu privire la faptul că reclamanții au fost negați o audiere echitabilă în cadrul procedurii de expropriare; întrucât, în hotărârea sa din 21 mai 2002, Curtea: - a declarat în unanimitate că a existat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; - a considerat că nu a existat încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție în măsura în care martorii S. și W. nu au fost examinați în fața Curții de Land; - a considerat că nu s-a încălcat art. 6 alin. (1) din Convenție în ceea ce privește motivele Tribunalului de Land pentru respingerea recursului depus de Heidi, Jussi și Petri Jokela; - a susținut că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească fiecare dintre reclamanții Heidi, Jussi și Petri Jokela, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 1 300 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale; 1 600 de euro în ceea ce privește prejudiciu material; și să plătească toate reclamanții în comun 11 000 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, împreună cu orice impozit pe valoarea adăugată care ar putea fi imputabil și că dobânzile simple la o rată anuală de 11% vor fi plătite pentru sumele respective de la expirarea celor trei luni menționate până la decontare; - a respins restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Finlandei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, din cauza circumstanțelor specifice ale cazului, noi încălcări similare ale Convenției ar putea fi evitate în viitor prin informarea autorităților vizate cu privire la cerințele Convenției: exemplarele hotărârii au fost transmise în consecință Curții Supreme, Înaltul Tribunal Administrativ, Ombudsmanul Parlamentar, Cancilerul Justiției, Curtea de Apeluri a Kouvola, Ministerul Justiției, Curtea de District a Vantaa și Consiliul fiscal de Heritage al orașului Nakkila; în plus, hotărârea Curții a fost publicată pe baza de date Finlex și a fost eliberată o declarație de presă separată la data hotărârii; Având în vedere că, la 20 noiembrie 2002, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 21 mai 2002, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Finlandei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2004)64

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 21 May 2002 (final on 21 August 2002)

in the case of Jokela against Finland

(Adopted by the Committee of Ministers on 12th October 2004

at the 897th meeting of the Ministers' Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Jokela case delivered on 21 May 2002 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 28856/95) against Finland, lodged with the European Commission of Human Rights on 20 September 1995 under former Article 25 of the Convention by Ms Barbro Jokela, Ms Heidi Jokela, Mr Jussi Jokela and Mr Petri Jokela, Finnish nationals, and that the Court, seised of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol No. 11, declared admissible the complaints that the applicants' property rights had been violated on account of the discrepancy between the assessments given by the competent authorities and by the courts, of the market value of expropriated property and the market value of property subject to inheritance tax, and that the applicants had been denied a fair hearing in the expropriation proceedings;

Whereas in its judgment of 21 May 2002 the Court unanimously:

- held that there had been a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention;

- held that there had been no violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention insofar as witnesses S. and W. had not been examined before the Land Court;

- held that there had been no violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention as regards the Land Court's reasons for dismissing the appeal lodged by Heidi, Jussi and Petri Jokela;

- held that the government of the respondent state was to pay each of the applicants Heidi, Jussi and Petri Jokela, within three months from the date on which the judgment became final, 1 300 euros in respect of non-pecuniary damage; 1 600 euros in respect of pecuniary damage; and to pay all the applicants jointly 11 000 euros in respect of costs and expenses together with any value-added tax that might be chargeable and that simple interest at an annual rate of 11% would be payable on those sums from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

- dismissed the remainder of the applicants' claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 21 May 2002, having regard to Finland's obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state drew the Committee's attention to the fact that, on account of the specific circumstances of the case, new similar violations of the Convention could be avoided for the future by informing the authorities concerned of the requirements of the Convention: copies of the judgment had accordingly been sent out to the Supreme Court, High Administrative Court, Parliamentary Ombudsman, Chancellor of Justice, Appeals Court of Kouvola, Ministry of Justice, District Court of Vantaa and the Inheritance Tax Board of the Town of Nakkila; in addition, the Court's judgment has been published on the Finlex database and a separate press statement was released on the date of the judgment;

Having satisfied itself that on 20 November 2002, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicants the sums provided for in the judgment of 21 May 2002,

Declares, after having examined the information supplied by the Government of Finland, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.