Jokela împotriva Finlandei

Rezoluția ResDH(2004)64 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 mai 2002 (definită la 21 august 2002) în cauza Jokela împotriva Finlandei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004, cu ocazia celei de-a 897-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția"), Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 21 mai 2002 în cauza Jokela și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 28856/95) îndreptată împotriva Finlandei, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 20 septembrie 1995 în temeiul fostului articol 25 din convenție, de către doamna Barbro Jokela, doamna Heidi Jokela, domnul Jossi Jokela și domnul Petri Jokela, resortisanți finlandezi, iar Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11,

a declarat admisibile obiecțiile privind încălcarea dreptului de proprietate al reclamanților ca urmare a inconsecvenței evaluării valorii de piață a proprietății expropriate și a valorii de piață a proprietății supuse impozitului pe succesiune de către autoritățile competente și instanțe și privind încălcarea dreptului la un proces echitabil în cursul procedurii de expropriere; întrucât, în hotărârea sa din 21 mai 2002, Curtea, în unanimitate; - a spus că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; - a spus că nu a existat nicio încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție, în măsura în care martorii S. și W. nu au fost audiați în fața instanței funciare; - a declarat că nu a existat nicio încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție în ceea ce privește motivele instanței funciare pentru respingerea apelului formulat de Heidi, Jussi și Petri Jokela; - a spus că statul pârât trebuie să plătească fiecăruia dintre reclamanți, Heidi, Jussi și Petri Jokela, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 1 300 EUR pentru prejudicii morale, 1 600 EUR pentru prejudicii materiale; și că statul trebuia să plătească tuturor reclamanților în comun 11 000 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată,

plus orice sumă care poate fi datorată în temeiul taxei pe valoarea adăugată și că aceste sume ar fi majorate cu un interes simplu cu 11 % pe an de la expirarea termenului menționat și până la plată; - a respins pretențiile reclamantului privind satisfacția echitabilă pentru surplus; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; Întrucât a invitat guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 21 mai 2002, având în vedere obligația Finlandei de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din convenție; întrucât, în cursul examinării acestei cauze, guvernul statului pârât a atras atenția Comitetului asupra faptului că, având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei, noi încălcări similare ar trebui să poată fi evitate în viitor prin informarea autorităților direct interesate cu privire la cerințele Convenției: astfel, copii ale hotărârii Curții, cu o scrisoare de însoțire, au fost trimise Curții Supreme, Înaltei Curți Administrative, Ombudsmanului Parlamentar, Cancelarului Justiției, Curții de Apel de la Kouvola, Ministerului Justiției, Curții de Primă Instanță de la Vantaa și Comisiei pentru drepturile de succesiune a orașului Nakkila; în plus,

hotărârea a fost publicată în baza de date Finlex (www.finlex.fi) și un comunicat de presă a fost publicat separat la data hotărârii; S-a asigurat că, la 20 noiembrie 2002, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în Hotărârea din 21 mai 2002, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Finlandei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2004)64 relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme du 21 mai 2002 (définitif le 21 août 2002) dans l'affaire Jokela contre la Finlande (adoptée par le Comité des Ministres le 12 octobre 2004, lors de la 897e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n o 11 (ci-après dénommée « la Convention »), Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 21 mai 2002 dans l'affaire Jokela et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention; Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n o 28856/95) dirigée contre la Finlande, introduite devant la Commission européenne des Droits de l'Homme le 20 septembre 1995 en vertu de l'ancien article 25 de la Convention, par Mme Barbro Jokela, Mme Heidi Jokela, M. Jussi Jokela et M. Petri Jokela, ressortissants finlandais, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l'article 5, paragraphe 2, du Protocole n o 11,

a déclaré recevables les griefs concernant une atteinte au droit de propriété des requérants du fait de l'incohérence de l'évaluation de la valeur marchande de la propriété expropriée et de la valeur marchande de la propriété sujette à l'impôt de succession par les autorités compétentes et les tribunaux, et concernant une atteinte au droit à un procès équitable durant la procédure d'expropriation ; Considérant que dans son arrêt du 21 mai 2002 la Cour, à l'unanimité; - a dit qu'il y avait eu violation de l'article 1 du Protocole n o 1 à la Convention; - a dit qu'il n'y avait eu aucune violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention dans la mesure où des témoins S. et W. n'avaient pas été entendus devant le tribunal foncier ; - a dit qu'il n'y avait eu aucune violation de l'article 6, paragraphe 1, de la Convention en ce qui concerne les motifs du tribunal foncier pour rejeter l'appel formé par Heidi, Jussi et Petri Jokela; - a dit que l'Etat défendeur devait verser à chacun des requérants, Heidi, Jussi et Petri Jokela, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 1 300 euros pour préjudice moral, 1 600 euros pour préjudice matériel ; et que l'Etat devait verser à tous les requérants conjointement 11 000 euros au titre des frais et dépens,

plus tout montant pouvant être dû au titre de la taxe sur la valeur ajoutée et que ces montants seraient à majorer d'un intérêt simple de 11 % l'an à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement; - a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 21 mai 2002, eu égard à l'obligation qu'a la Finlande de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l'examen de cette affaire, le gouvernement de l'Etat défendeur a attiré l'attention du Comité sur le fait que, vu les circonstances spécifiques de l'affaire, de nouvelles violations semblables devraient pouvoir être évitées dans le futur en informant les autorités directement concernées des exigences de la Convention : ainsi, des copies de l'arrêt de la Cour, avec une lettre d'accompagnement, ont été envoyées à la Cour suprême, à la haute Cour administrative, à l' Ombudsman parlementaire, au Chancelier de justice, à la cour d'appel de Kouvola, au Ministère de la justice, à la cour de première instance de Vantaa et à la commission des droits de succession de la ville de Nakkila;

de surcroît l'arrêt a été publié dans la base de données Finlex (www.finlex.fi) et un communiqué de presse a été publié séparément à la date de l'arrêt ; S'étant assuré que le 20 novembre 2002, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l'arrêt du 21 mai 2002, Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Finlande, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.