Petersen Lizzy împotriva Danemarcei

Rezoluția ResDH(2004)67 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 aprilie 2004 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Petersen Lizzy împotriva Danemarcei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004 la a 897-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Petersen Lizzy pronunțată la 22 aprilie 2004 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (Nu.

70210/01) împotriva Danemarcei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 6 aprilie 2001 în conformitate cu art. 34 din Convenția de către dna Lizzy Petersen, un național danez, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri privind drepturile și obligațiile civile în fața instanțelor administrative; întrucât, în hotărârea sa din 22 aprilie 2004, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Danemarcei va plăti reclamantului suma de 70 000 de coroane daneze în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale și 43 000 de coroane daneze în ceea ce privește costurile și cheltuielile plus TVA, în termen de trei luni de la eliberarea hotărârii.

În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pentru valoarea la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că socoteala unei cauze se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri după ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la 19 mai 2004, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Danemarcei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2004)67 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 22 April 2004 (Friendly settlement) in the case of Petersen Lizzy against Denmark (Adopted by the Committee of Ministers on 12th October 2004 at the 897th meeting of the Ministers' Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Petersen Lizzy case delivered on 22 April 2004 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention; Recalling that the case originated in an application (No. 70210/01) against Denmark, lodged with the European Court of Human Rights on 6 April 2001 under Article 34 of the Convention by Ms Lizzy Petersen, a Danish national, and that the Court declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain proceedings concerning civil rights and obligations before administrative courts; Whereas in its judgment of 22 April 2004 the Court, after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant,

and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties' undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber; Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Denmark would pay the applicant the sum of 70 000 Danish kroner in respect of pecuniary and non-pecuniary damages and 43 000 Danish kroner in respect of costs and expenses plus VAT, within three months from the delivery of the judgment.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking-out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter; Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that on 19 May 2004, within the time-limit agreed to under the terms of the friendly settlement, the Government of the respondent state had paid the applicant the sums provided for in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court's judgment, Declares, after having examined the information supplied by the Government of Denmark, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.