Jensen împotriva Danemarcei

Rezoluția ResDH(2004)66 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 februarie 2002 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Jensen împotriva Danemarcei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004 la a 897-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Jensen, pronunțată la 14 februarie 2002, și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; Amintind că cazul a apărut într-o cerere (nr. 48470/99) împotriva Danemarcei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 29 martie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenția de către dl Leif Graaskov Jensen, un național danez, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri penale împotriva lui a fost excesivă; întrucât, în hotărârea sa din 14 februarie 2002, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale,

a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluției prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Danemarcei va plăti reclamantului suma globală de 30 000 de coroane daneze, în termen de trei luni de la eliberarea hotărârii; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că socoteala unei cauze se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri după ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Danemarcei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2004)66 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 14 February 2002 (Friendly settlement) in the case of Jensen against Denmark (Adopted by the Committee of Ministers on 12th October 2004 at the 897th meeting of the Ministers' Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Jensen case delivered on 14 February 2002 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention; Recalling that the case originated in an application (No. 48470/99) against Denmark, lodged with the European Court of Human Rights on 29 March 1999 under Article 34 of the Convention by Mr Leif Graaskov Jensen, a Danish national, and that the Court declared admissible the complaint concerning the excessive length of certain criminal proceedings against him had been excessive; Whereas in its judgment of 14 February 2002 the Court, after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant,

and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties' undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber; Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Denmark would pay the applicant the global sum of 30 000 Danish kroner, within three months from the delivery of the judgment; Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking-out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter; Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that, within the time-limit agreed to under the terms of the friendly settlement,

the Government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court's judgment, Declares, after having examined the information supplied by the Government of Denmark, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.