UYSAL c. TURQUIE

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE PARTIALĂ PRIVIND REEVABILITATEA cererii nr. 5 1964/99 prezentate de Dursun UYSAL împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 21 octombrie 2004 într-o cameră compusă din domnii Ress președinte Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve Traja Gyulumyan, judecători și grefier de secțiune al dlui V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 19 iunie 1999, După ce a deliberat, face următoarea decizie: Reclamantul, Dursun Uysal, este un resortisant turc, născut în 1925 și rezident la Istanbul. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, se pot rezuma după cum urmează. Primăria din Istanbul expropria terenul reclamantului la 21 noiembrie.

1996, Tribunalul a introdus o acțiune în creștere a indemnizației de expropriere în fața instanței de mari instanțe din Bakköy. Prin hotărârea din 13 noiembrie 1997, tribunalul octoya reclamantului o indemnizație suplimentară de 131 974 000 000 de lire turce (TRL), însoțită de dobânzi moratoriu la rata legală începând cu 25 noiembrie 1996. La recursul municipalității, Curtea de Casație a clasat hotărârea din 13 noiembrie 1996 pe motivul că a fost necesar să se deducă 35 % din valoarea despăgubirii suplimentare din cauza rectificării calificării parcelelor reclamantului pe baza rapoartelor de expertiză și de reexaminare a diverselor elemente ale dosarului.

Prin hotărârea din 3 decembrie 1998, Tribunalul de Mare Instanță din Bakirkoy în conformitate cu decizia Curții de Casație, a redus indemnizația suplimentară acordată reclamantului și i-a acordat 79 971 000 000 TRL însoțită de dobânda moratorială la rata legală începând cu 25 noiembrie 1996. Aprilie 1999, Curtea de Casație a confirmat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță și, la 27 septembrie 1999, a respins cererea de rectificare a hotărârii din 6 aprilie 1999. 1, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor sale din cauza lipsei ratei dobânzii moratorii legale pentru a compensa pierderea datorată deprecierii monetare puternice în perioada cuprinsă între introducerea unei acțiuni în creștere a indemnizației de expropriere și plata efectivă a sumelor alocate, precum și a întârzierii statului în plata despăgubirii suplimentare de expropriere.

Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că nu a beneficiat de un proces echitabil în fața instanțelor naționale și susține că deducerea de 35% ca contribuție publică a cuantumului indemnizației suplimentare a fost arbitrară. 1 din cauza ratei insuficiente a dobânzilor moratoriu legale aplicate pentru a compensa pierderea datorată deprecierii monetare puternice și întârzierii statului în plata despăgubirii suplimentare. În stadiul actual al dosarului, Curtea nu se consideră în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestor obiecțiuni și consideră necesar să comunice această parte a cererii guvernului pârât în conformitate cu art. 54 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul său de procedură.

În ceea ce privește argumentul formulat în temeiul articolului 6 din convenție, Curtea consideră că reclamantul contestă aprecierea organismelor naționale; acestea au decis să deducă, pe baza rapoartelor de expertiză și de reexaminare a diverselor elemente ale dosarului, 35 % ca contribuție publică, din cuantumul compensației suplimentare acordate reclamantului. Conform jurisprudenței bine stabilite a Curții, nu este de competența Curții să cunoască erori de fapt sau de drept presupuse comise de o instanță națională (J.B. c. Franța, c. n. 33634/96, 14 septembrie 1999). Prin urmare, obiecția se dovedește în mod vădit nefondată în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână examinarea obiecțiunilor reclamantului din art. 1 din Protocolul nr. 3 de stabilire a cererii inadmisibile pentru surplus.

Vincent Berger Georg Ress Modululer Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION PARTIELLE

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n o 51964/99 présentée par Dursun UYSAL contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l'Homme (troisième section), siégeant le 21 octobre 2004 en une chambre composée de : MM. G. Ress , président , L. Caflisch , R. Türmen , B. Zupančič , M me H.S. Greve , M. K. Traja , M me A. Gyulumyan, juges , et de M. V. Berger, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 19 juin 1999, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, Dursun Uysal, est un ressortissant turc, né en 1925 et résidant à Istanbul. Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. La mairie d'Istanbul expropria le terrain du requérant.

Le 21 novembre 1996, ce dernier introduisit un recours en augmentation de l'indemnité d'expropriation devant le tribunal de grande instance de Bakırköy. Par un jugement du 13 novembre 1997, le tribunal octroya au requérant une indemnité complémentaire de 131 974 000 000 livres turques (TRL) assortie des intérêts moratoires au taux légal à compter du 25 novembre 1996. Sur pourvoi de la municipalité, la Cour de cassation cassa le jugement du 13 novembre 1996 au motif qu'il fallut déduire 35 % au titre de contribution publique, du montant de l'indemnité complémentaire en raison de la rectification de la qualification des parcelles du requérant sur les bases des rapports d'expertise et de réexamen des divers éléments du dossier.

Par un arrêt du 3 décembre 1998, le tribunal de grande instance de Bakirkoy se conformant à la décision de la Cour de cassation, réduisit l'indemnité complémentaire octroyée au requérant et lui alloua 79 971 000 000 TRL assortie des intérêts moratoires au taux légal à compter du 25 novembre 1996. Le 6 avril 1999, la Cour de cassation confirma le jugement du tribunal de première instance et, le 27 septembre 1999, elle rejeta, la demande en rectification de l'arrêt du 6 avril 1999. GRIEFS 1. Invoquant l'article 1 du Protocole n o 1, le requérant se plaint d'une atteinte à son droit au respect de ses biens en raison de l'insuffisance du taux des intérêts moratoires légaux pour compenser la perte due à la forte dépréciation monétaire pendant le période allant de l'introduction d'une action en augmentation de l'indemnité d'expropriation au paiement effectif des sommes attribuées, ainsi que du retard pris par l'Etat dans le paiement de l'indemnité complémentaire d'expropriation.

2. Invoquant l'article 6 de la Convention, le requérant se plaint de ne pas avoir bénéficié d'un procès équitable devant les instances nationales. Il soutient que la déduction de 35 % à titre de contribution publique, du montant de l'indemnité complémentaire était arbitraire. EN DROIT 1. Le requérant allègue une violation de l'article 1 du Protocole n o 1 en raison de l'insuffisance du taux des intérêts moratoires légaux appliqués pour compenser la perte due à la forte dépréciation monétaire et du retard pris par l'Etat dans le paiement de l'indemnité complémentaire. En l'état actuel du dossier, la Cour ne s'estime pas en mesure de se prononcer sur la recevabilité de ces griefs et juge nécessaire de communiquer cette partie de la requête au gouvernement défendeur conformément à l'article 54 § 3 b) de son règlement.

2. Quant au grief formulé sous l'angle de l'article 6 de la Convention, la Cour estime que le requérant conteste l'appréciation des instances nationales. Celles-ci ont décidé de déduire, sur les bases des rapports d'expertise et de réexamen de divers éléments du dossier, 35 % au titre de contribution publique, du montant de l'indemnité complémentaire octroyé au requérant. Selon la jurisprudence bien établie de la Cour, il n'appartient pas à la Cour de connaître des erreurs de fait ou de droit prétendument commises par une juridiction nationale ( J.B. c. France , déc. n o 33634/96, 14 septembre 1999). Le grief s'avère donc manifestement mal fondé au sens de l'article 35 § 3 de la Convention. Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité, Ajourne l'examen des griefs du requérant tirés de l'article 1 du Protocole n o 1 ; Déclare la requête irrecevable pour le surplus.

Vincent Berger Georg Ress Greffier Président